Comisie de anchetă pentru „reabilitare“

Autor: Redacţia (redactie@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 27
Publicat: 04.02.2010 11:36
Accessat de 290 ori

În urma dezvăluirilor făcute în aceste pagini şi a nenumăratelor sesizări şi reclamaţii sosite pe adresa primăriei şi a prefecturii,  reprezentanţii administraţiei locale au decis să discute cu conducerea Federaţiei Asociaţiilor de Locatari din Timişoara (FALT) un set de 8 măsuri care, odată implementate, ar reduce problemele apărute în programul de reabilitate termică.

Aceste măsuri sunt:
1. Notele de renunţare la lucrări se vor întocmi numai cu acordul primăriei şi al asociaţiei de proprietari. (Aceste documente se întocmesc atunci când constructorul împreună cu proiectantul consideră că o lucrare, cum ar fi, de exemplu, decopertarea completă a terasei blocului, nu mai trebui executată.) Până acum, aceste note s-au întocmit fără ştirea proprietarilor sau a primăriei.
2. Notele de lucrări suplimentare se vor întocmi la fel, doar cu acordul primăriei şi al asociaţiei de proprietari. (Aceste note conţin informaţii despre lucrările care se realizează suplimentar faţă de proiectul iniţial, sau în locul celor la care s-a renunţat.) Şi aceste lucrări au fost efectuate fără o aprobare prealabilă din partea asociaţiilor sau a primăriei, adică a beneficiarilor finali ai lucrărilor.
3. Facturile înaintate proprietarilor vor fi defalcate pe părţile comune şi părţile individuale. În prezent, asociaţiile primesc o factură care conţine toate lucrările şi materialele folosite la un loc. Acest lucru crează disensiuni în rândul asociaţiilor. Asta pentru că nimeni nu ştie, de exemplu, cât costă geamurile termopan de pe casa scării şi cât cele dintr-un apartament.
4. Toate proiectele vor fi verificate de executanţi în teren, înainte de începerea lucrărilor. În felul acesta, se va elimina apariţia situaţiilor aberante în care proiectul prevede schimbarea tuturor geamurilor cu unele de tip termopan, în realitate jumătate dintre geamuri fiind schimbate deja.
5. Firmele care câştigă licitaţiile nu vor mai avea voie să factureze decât lucrările executate. Conducerea FALT a descoperit situaţii în care firma a facturat lucrări care nu erau încă realizate.
6. Fiecare factură trebuie să fie însoţită de situaţia de lucrări, certificată şi semnată de dirigintele de şantier, inspectorul primăriei şi reprezentantul asociaţiei de proprietari.
7. Caietele de licitaţie şi contractele semnate cu firmele de construcţii trebuie să cuprindă răspunderi foarte clare pentru toţi participanţii implicaţi în reabilitarea termică.
8. Primăria, proiectantul şi firma de construcţie trebuie să pună, la timp, la dispoziţia asociaţiei de propritari toată documentaţia aferentă acestor lucrări pentru a putea fi urmărite în teren.

---

Preţul tâmplăriei PVC - „elementul”cel mai umflat de către firmele care lucrează la reabilitarea termică

 

Aşa cum am mai arătat de când am început să tratăm acest subiect, cele mai multe probleme au apărut la preţul termopanelor. Pe lângă situaţia proprietarilor de pe B-dul 16 Decembrie nr. 47 (aici, adminstratorul asociaţiei a obţinut, de la acelaşi furnizor pe care îl avea şi firma care reabilitează blocul, o ofertă cu mult mai ieftină pentru acelaşi număr de geamuri de aceeaşi calitate), iată că ies la suprafaţă şi alte situaţii similare. Este şi cazul asociaţiei de pe Strada Martir Dumitru Jugănaru, nr. 25. Şi aici preţurile pe care trebuie să le plătească propritarii, primăria şi guvernul pentru tâmplăria PVC este cu mult mai mare decât preţul pieţei.
Partea interesantă o constituie faptul că preţul pieţei este confirmat şi de proiectantul lucrărilor, în plus faţă de oferta obţinută de administratorul de pe  16 Decembrie. Dan Manolache, preşedinte Iprotim: „Noi am pus preţuri orientative, dintr-o medie a preţurilor citite pe piaţă. Aceste produse trebuiau să  îndeplinească criteriile de calitate, un criteriu fundamental. Deci, preţul ferestrelor estimat de proiectant este de 110 euro pe metru patrat în medie, iar acest preţ poate varia plus sau minus în interiorul fiecărui licitant. Acesta îşi asumă riscul participării la licitaţie dacă acest preţ nu intră într-o medie naturală a preţurilor de pe piaţă.”

---

Ciprian Jichici – liderul grupului de consilieri PNL

 

„La fel ca multe alte intenţii ale executivului primăriei, ideea iniţială care este foarte bună şi benefică pentru cetăţenii Timişoarei, s-a pierdut în foarte multe detalii birocratice. Mai mult decât atât, a ajuns la cunoştinţa noastră faptul că există foarte multe suspiciuni cu privire la legalitatea diverselor activităţi care curg sub această umbrelă foarte generoasă a reabilitării termice. Grupul nostru de consilieri are de gând să ceară explicaţii oficiale executivului primăriei, cu privire, pe de-o parte, la sumele care au fost investite din partea executivului în această reabilitare, iar pe de altă parte cu privire la condiţiile în care diverse firme au executat lucrările respective. Cred că în interesul transparenţei decizionale aceste lucruri trebuie făcute publice. Vom solicita aceste explicaţii, odată cu discutarea bugetului, pentru că atunci considerăm că e cel mai potrivit moment de a discuta despre aceste lucruri, dat fiind faptul că vom fi nevoiţi să alocăm prin bugetul pe anul 2010 sume deloc de neglijat pentru reabilitarea termică. Într-o primă fază, vom cere explicaţii scrise din partea executivului cu privire la costul materialelor, situaţiile de lucrări şi alte nereguli descoperite la aceste execuţii. În situaţia în care aceste explicaţii nu ne vor satisface, sigur că vom solicta, la nivelul consiliului local, demararea unor anumite metode de investigare, putându-se ajunge la înfiinţarea unei comisii de investigare din partea consiliului local.”

 

---

Radu Ţoancă - liderul grupului de consilieri PSD

 
„Nu este resortul Consiliului Local să chestioneze acest tip de activitate. Am înţeles că au existat licitaţii cu strigare pe internet la care au participat aproape 30 de firme, deci e foarte greu să comentez problema licitaţiilor. Problema execuţiilor, iarăşi, nu este de resortul consiliului local. Sunt implicate asociaţiile de proprietari, primăria, Inspecţia de Stat în Construcţii, proiectanţii, administratorii de bloc, şamd. Dar, sigur că suntem şi noi deschişi la orice fel de demers menit să aducă o îmbunătăţire a acestei acitivităţi. Totuşi,  mie mi se pare că se face mult prea mare tapaj pe problema asta şi nu ştiu cui foloseşte acest gen de demers. Nu mă refer la tapajul din partea presei, mă refer la acele probleme care au existat cu prefectura. Noi, Timişoara, am primit bani pentru acest program în octombrie anul trecut şi am băgat în reabilitare termică undeva la 50 de blocuri, în timp ce Clujul, ca să dau numai un exemplu PDL-ist, a primit bani anul trecut pentru 1 000 de blocuri.Dacă şi în acest program de reabilitare, care e bine gândit, nu ştiu cât e de bine gestionat,  se continuă tevatura pe acest gen de problemă, s-ar putea ca anul acesta, pe an de criză să nu mai primim niciun ban. Dar vreau să vă mai spun ceva... Multe din aceste asociaţii de prorpietari cuprinse în program nu mai au bani, partea lor de 20%, şi de aceea caută nod în papură, pentru a eluda cofinanţarea din partea lor. Sper să nu coincidă aceste situaţii exact cu situaţiile în care au apărut aşa-zisele probleme.”

---

Valentin Moldovan – liderul grupului PNŢCD

 „Faptul că preţurile care se practică de către firme ar fi mai mari, totul e relativ. Nu ştiu care e termenul de comparaţie. Eu nu pot să bag mâna în foc că în unele situaţii nu s-a exagerat cu preţul, nu pot să spun asta. Dar eu cred că acestea au fost cazuri izolate. Ce puteţi să îmi spuneţi dumneavoastră, că la toate cele 72 de blocuri constructorii au exagerat cu preţurile la termopane? Dacă, punctual pe strada x, la numărul y, 10 termopane au fost mai scumpe, lucurile se pot rezolva, inclusiv cu unele discuţii cu constructorul. Dar, din experienţa mea, pot să vă spun că cheltuielile proprietarilor sunt foarte mici în comparaţie cu economiile pe care le vor realiza. Din câte ştiu, am auzit şi eu că au fost nişte probleme cu proiectarea, probabil că aşa a fost la început, iar odată cu trecerea timpului, se vor îmbunătăţi aceste situaţii. În ceea ce priveşte urmărirea lucrărilor, primăria a contractat firme de consultanţă care se ocupă de acet aspect, este inspecţia în construcţii, iar mai nou, adică de vreo lună şi jumătate vrea să se implice şi prefectura. Până la urmă o să fie atâţia supervizori încât n-ar mai trebui să existe probleme. Pe de altă parte, trebuie să spunem şi faptul că, asta o ştiu de la constructori, sunt multe cazuri în care partea de 50% din valoarea lucrării, bani care trebuie să vină de la guvern, nu au venit şi deja sunt 3-4 luni de când s-au executat unele lucrări. Totodată, sunt şi multe asociaţii care nu şi-au achitat partea de 20% care le revine.”

---

Ovidiu Ciuhandu - liderul grupului de consilieri PDL 

 

„Am fost sesizat, de foarte mulţi locatari şi preşedinţi de asociaţii, în legătură cu calitatea îndoielnică a lucrărilor făcute la acele blocuri. În plus, de cele mai multe ori, atunci când era vorba de a sesiza anumite probleme din partea acelor preşedinţi, cei care erau în măsura de a da un răspuns şi cei care executau lucrarea dădeau bir cu fugiţii. Ba chiar, la unele blocuri, s-au făcut şi recepţii fără participarea celor care fac parte din asociaţiile de locatari. Am aflat de la cineva din cadrul Ministerului, că pe masa secretarului de stat sunt sume diferenţiate de ceea ce trebuia să se liciteze şi deconturile venite pe urmă. Eu cred că, municipalitatea în primul rând, pentru că este instituţia care supraveghează şi care a iniţiat licitaţia pe zona respectivă, va trebui să ia măsuri importante. Să nu uităm că există un vice-primar de.... care s-a ocupat de acest lucru dar ar fi fost bine să se ocupe mai îndeaproape şi să verifice zilnic lucrarea respectivă. Cred că în următoarea şedinţă de consiliu, eu am mai luat atitudine, nu s-a rezolvat nimic, voi mai lua atitudine, să vedem ce se întâmplă. Cred că lucrurile sunt mult mai simple, colegii noştri de la PNL să nu uite că fac parte din acea coaliţie şi practic se întâlnesc săptămânal şi discută aceste probleme. Nu e nevoie să facă multe comisii, pur şi simplu să se apuce de treabă, pentru că ei formează majoritatea în cadrul consiliului local şi să nu se mai tergiverseze pentru că noi ştim, atunci când nu se vrea soluţionarea unei probleme, se mai înfinţează o comisie.”

 

---

 

Telenovela reabilitării termice continuă

Scandalul declanşat de reabilitarea termică a blocurilor în Timişoara este departe de fi stins. În fiecare zi, pe adresa redacţiei vin din ce în ce mai multe sesizări din partea asociaţiilor incluse în program. Este şi cazul asociaţiei din imobilul nr.16 de pe strada Ana Ipătescu. Aici, pe lângă preţul ridicat al tâmplăriei PVC, oamenii reclamă şi alte probleme. În viziunea administratorului Ana Danu, de apariţia acestor probleme este vinovat proiectantul lucrării: „Nu ştiu cum s-au făcut măsurătorile de către cei de la Iprotim, care se pare că au introdus în caietul de sarcini şi schimbarea tâmplăriei de pe casa scării, tâmplărie de PVC care exista deja, fiind schimbată de către noi anterior.”  În plus, şi la această lucrare preţurile practicate de constructor sunt cu mult mai mari decât cele de pe piaţa liberă. Astfel, la lucrarea de pe strada Ana Ipătescu, o fereastră cu dimensiuni de 2,5 m lăţime şi 1,7 m înălţime a fost facturată de către constructor cu peste 3.000 de lei, în condiţiile în care în magazine aceasta fereastră nu depăşeşte suma de 1.000 de lei.

Toate aceste probleme au ajuns şi în faţa responsabililor din administraţia locală, dar fără rezultat. În momentul acesta lucările sunt sistate din cauza vremii. Firma care se ocupă de lucrare mai are de vopsit o latură a blocului, şi de realizat termo-hidroizolaţia planşeului. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, responsabilii din primărie au trimis asociaţiei, în decembrie 2009, o adresă prin care solicitau ca în cel mai scurt timp să depună în contul firmei suma de 220.000 de lei, adica 20% din valoarea lucrărilor.

---

 Reabilitarea europeană

Oana Adamescu
oana.adamescu@opiniatimisoarei.ro

---

Deşi, în aperenţă, un plan guvernamental anticriză menit să salveze firmele de construcţii şi locurile de muncă, plus niscaiva economie energetică, programul naţional de reabilitare termică este o gaură neagră pentru bugetul central, local şi buzunarele cetăţenilor, deschizând o adevărată cutie a Pandorei vizavi de licitarea, executarea şi realizarea lucrărilor. 
Românii consumă cu 50% mai multă energie decât media Uniunii Europene, şi asta nu pentru  că ne duduie industria sau folosim o sumedenie de aparate electrocasnice, ci pentru că există pierderi imense de energie, pe care le achităm cât pentru dublul populaţiei. Aceste pierderi pot fi diminuate doar parţial prin anveloparea blocurilor, fără reabilitarea sistemelor de alimentare cu agent termic şi apă, din păcate eliminate din programul naţional.

Treziţi la realitate de directivele europene (91/2001, 32/2006) care impun eficientizarea şi reducerea consumului de energie, România a implementat acest program naţional cu finanţare de 80% din bani publici, deşi în Europa de Vest reabilitarea a început încă din 1973, după criza petrolieră, fără a da vreun ban de la buget, doar cu ajutorul unor politici fiscale (credite de stat cu dobândă mică, tarife diferenţiale la energie termică, scutire de impozite etc.) ajungându-se la economii de 60-65% (Germania şi Franţa). Normativele europene au prins pe picior greşit ţările est-europene, însă aduc şi facilităţi de finanţare din fonduri europene. Autorităţile locale ar putea obţine finanţare europeană pe Axa prioritară POR 2007-2013 la capitolul Sprijinirea dezvoltării urbane durabile: a) Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane  care prevede Renovarea locuinţelor multi-familiale, inclusiv reabilitare termică sau din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru programele ţărilor europene de creştere a eficienţei energetice care... cum au făcut alţii. Şi totuşi, România contractează credite pentru acest program (1,2 miliarde de lei până acum) pe care le vom plăti cu toţii, cu dobânzile de rigoare.
Programul Casa Verde, mort în faşă, care ar fi co-finanţat cu 90% investiţiile în energii regenerabile ar fi putut complementa cu succes reabilitarea termică, deşi Agenţia Naţională pentru Eficientizare şi Reglementare în Domeniul Energiei pregătise deja documentaţia pentru un sistem de panouri solare pentru blocurile de locuinţe, aşa cum au spaniolii de pildă.

Şi totuşi... plătim. Pentru firmele care ne taxează de patru ori mai mult, pentru creditele europene, pentru programele bugetate, pentru neputinţa de a accesa un font european, pentru pierderile Coltermului, impozitele pentru imobile „eficiente energetic” etc. Plătim pentru un apartament cu 2 camere, dublu cât plăteşte un german încălzirea la un apartament de 4 camere.

 

---

„Reabilitarea termică” reabilitează conturile constructorilor

Pornită iniţial ca o afacere pentru ieşirea din criză, (guvernul a iniţiat programul pentru a ajuta firmele de construcţie să depăşească criza), reabilitarea termică, a devenit mult mai mult decât atât. Putem spune fără să exagerăm că a devenit afacerea secolului pentru anumite firme. De ce spun asta? Foarte simplu. Daca în numărul trecut vă arătam că preţurile pe care le practică firmele care se ocupă de reabilitările termice sunt de până la 4 ori mai mari decât preţul pieţei, acum o să vă demonstrez că nimeni nu  trage la răspundere aceste companii pentru aceste preţuri mult umflate.

 

Veţi vedea în continuare cum reprezentanţii guvernului în teritoriu susţin că de problemă trebuie să se ocupe primăria. Mai departe, conducerea primăriei consideră că nu prea are ce face din moment ce preţurile au fost licitate public, electronic. Şefii din administraţia locală vor acum să-i roage „frumos” atât pe reprezentanţii firmelor de construcţie cât şi pe beneficiarii lucrărilor să se înţeleagă. Asta pentru că a fost organizată o licitaţie. Adică să facă o mică tocmeală.

Îmi şi imaginez cum ar decurge o astfel de discuţie de „împăcare”:
Preşedinte Asociaţie: Dom’le nu aţi făcut rosturi de dilataţie, dar le-aţi facturat!
Director Firmă: Da, dar am pus termopane care se deschid pe casa scării, nu fixe, cum era scris în proiect!
Preşedinte Asociaţie: Nu vorbiţi de termopane! Că ne puneţi să le plătim la un preţ de 4 ori mai mare decât preţul pieţei.
Director Firmă: Păi şi noi ce să facem că noi aşa am câştigat licitaţia?!
Preşedinte Asociaţie: Păi nu ştiu ce o să faceţi, dar noi nu plătim termopane de 4 ori mai scumpe!
Director Firmă: Păi renunţăm la lucrare în acest caz...
Preşedinte Asociaţie:  Să nu ne pripim... O să semnăm recepţia, dar faceţi-ne domnule şi rosturile de dilataţie! Dacă tot le plătim, măcar faceţi-le!!!

Bineînţeles că dialogul de mai sus nu e real, dar sunt ferm convins că discuţiile aşa se vor purta. Asta în condiţiile în care preşedinţii asociaţiilor nu vor fi mituiţi ca să înghită devizele umflate, lucru foarte probabil. Asta pentru că, din punctul de vedere al firmelor e mai ieftin să închizi gura unui preşedinte de asociaţie, decât să stingi un scandal de presă.

 

Ai contract cu statul? Ai dat lovitura!

 

Dar cum s-a ajuns în această situaţie? Răspunsul e foarte simplu. Firmele care lucrează acum la reabilitare sunt obişnuite să lucreze pe bani publici. Toţi directorii acestor firme ştiu foarte bine că la lucrările de acest fel, odată câştigată licitaţia, nimeni nu verfică cu multă atenţie devizele. Asta mai ales dacă sunt împărţite în stânga şi în dreapta mici atenţii. Problema este că, în cazul acestor lucrări, şi în special la lucările din Timişoara, recepţia lucrării trebuie semnată şi de asociaţiile de proprietari. Ori, pentru că oamenii trebuie să plătească 20 % din preţul lucrării, aceştia au devenit atenţi şi au descoperit „bubele” afacerii. De aici şi până la răsuflarea poveştii către presă, spre disperarea patronilor firmelor de construcţie nu a mai fost decât un mic pas.

Subcontractarea umflă factura

O altă cauză pentru „umflarea” preţurilor o constituie, pe lângă nepăsarea autorităţilor şi foamea de bani a firmelor de construcţie, o altă practică folosită pe larg în lumea construcţiilor pe bani publici! Subcontractarea lucrărilor. Apariţia unui intermediar îngroaşă imediat şi întotdeauna factura finală. De ce? Explicaţia e simplă. Să spunem că Firma X câştigă o licitaţie pentru o lucrare la o sumă de 100 de euro. (suma e fictivă şi o folosim doar ca exemplu) Firma X subcontractează lucrarea la o altă Firmă Y, pentru suma de doar 60 de euro şi îşi păstrează ei 40 de euro (din care se scade atenţia aferentă conctractantului). Asta ce înseamnă? Că lucrarea licitată poate fi executată şi la preţul de 60 de euro. Dar pentru că Firma X „are pile” la autoritatea contractantă a câştigat licitaţia pe suma de 100 de euro.
În acest fel, toată lumea e fericită. Asta dacă povestea nu transpiră...
 Gluma se îngroaşă acum în toată ţara. Mai multe asociaţii din Craiova şi din Bucureşti au descoperit probleme similare cu cele relatate de noi în numărul trecut. Mai mult pe internet circulă şi o petiţie on line prin care semnatarii ei (asociaţii de proprietari, patroni de firme de construcţie şi orgnaizaţii nonguvernamentale) solicită schimbarea legislaţiei din domeniu, şi stabilirea unor preţuri de referinţă pentru astfel de lucrări. Petiţia poate fi citită şi semnată pe site-ul www.petitieonline.ro.

---

 „Calculatorul a ales firma care a avut cel mai ieftin deviz“

 

Domnule Viceprimar, sunt multe reclamaţii cu privire la Reabilitarea termică.

 

Despre reclamaţiile care au apărut, pot să vă spun că acestea sunt cauzate, în primul rând, de decizia luată de Primăria Timişoarei, o foarte bună decizie de altfel, de a prinde în comisiile de recepţie asociaţiile de locatari. Eu cred că cei mai atenţi la modul în care se desfăşoară lucrările sunt direct beneficiarii, şi anume aceste asociaţii de locatari. Bineînţeles că apar reclamaţii, e vorba de aproximativ 2500 de apartamente, dacă luăm în calcul imobilele care sunt în lucru în momentul acesta şi imobilele care au fost recepţionate la finalizarea lucrărilor. Apar diverse reclamaţii, fiecare în parte trebuie consultată cu constructorul şi cu asociaţia de locatari, dar, e foarte bine, şi vreau să subliniez lucrul acesta, că asociaţiile de locatari sunt atente la modul în care sunt exectutate aceste lucrări.

Oamenii sunt foarte atenţi, dar şi inspectorii primăriei trebuie să fie atenţi.

Sunt de acord, dar cei mai buni urmăritori sunt cei din asociaţie...

Îi puteţi angaja în locul inspectorilor dacă sunt atât de buni...

Exageraţi. Eu am insistat să participe şi oamenii pentru că ei sunt acolo în fiecare zi şi văd ce este făcut şi ce nu.

Haideţi să ne refeim la un caz concret. Asociaţia de pe strada 16 Decembrie spune că preţul la tâmplăria pvc este de 4 ori mai mare decât preţul pieţei...

În primul rând, nu sunt convins că preţul este atât de mare, dar să spunem că este aşa. Pentru acest lucru nu este responsabilă nici asociaţia de locatari, nici primăria, nici Ministerul Dezvoltării. S-a făcut o licitaţie electronică, la care se ia în calcul devizul general al lucrării, deci nu este o licitaţie făcută de Primăria Timişoara prin oferte directe. Cu alte cuvinte, calculatorul a ales firma care a avut cel mai ieftin deviz general, cea mai scurtă durată de execuţie şi care oferă cea mai lungă perioadă de garanţie, şi a declarat-o câştigătoare. Poate firma contractată pentru lucrarea de pe 16 Decembrie avea preţul mai mare la tâmplărie, dar mult mai scăzut la izolaţie. Cert este, dacă vorbim despre devizul general, în mod sigur, prin licitaţia electronică şi sub aspectul acestor criterii, acea firmă a avut câştig de cauză. Legat de acest caz, au fost şi la mine în audienţă, mi-au semnalat aceste lucruri, eu am avut o discuţie cu constructorul, i-am adus la cunoştinţă că trebuie să se discute şi cu asociaţia de locatari.

În ce stadiu sunt acum lucrurile la această lucrare?

În prezent, lucrările sunt sistate la blocul de pe 16 Decembrie. Constructorul a spus că, în cazul în care nu se ajunge la o înţelegere cu asociaţia, renunţă la lucrare. Noi atunci va trebui să facem o nouă licitaţie.

Constructorul primeşte banii pentru ce a făcut până în acel moment?

Da, dar nu s-a lucrat pe ceea ce a reclamat asociaţia, dacă vorbim de acest caz în speţă, au realizat doar izolaţia unui perete. În acest moment nu s-a făcut nici un fel de plată, nici din partea asociaţiilor, nici a primăriei sau a guvernului. Şi la fel va fi atâta timp cât procesele verbale de recepţie nu sunt semnate de asociaţia de locatari.

Ar mai fi şi alte nemulţumiri, ale altor asociaţii, le verificaţi pe toate în parte?

Toate reclamaţiile sunt verificate. Eu am stat la bloc aproape toată viaţa, pe toate scările există nemulţumiri, cineva nu vrea să plătească liftul fiindcă stă la parter, altul nu vrea să plătească lumina de pe scară, există diverse chestiuni, dar fiecare caz trebuie tratat cu atenţie şi văzut unde are dreptate asociaţia sau există doar anumiţi  proprietari din asociaţie  care nu vor să plătească.

---

Topul firmelor care au câştigat licitaţii

 

A.G.M.A. Tiucă-Construct SRL: 6 contracte, valoare totală: 3.750.454,84 lei
Ripensia SRL, 9 contracte, valoare totală: 2.927.067 lei
NGF Construct SRL: 5 contracte, valoare totală: 2.035.513 lei
Proserv SA Hunedoara: 3 contracte, valoare totală: 1.838.000 lei
Administrarea Domeniului Public SA: 5 contracte, valoare totală: 1.682.602,91 lei
Saman Constructions SRL: 3 contracte, valoare totală: 1.589.329,1 lei
Pro Samac Construct SRL: 4 contracte, valoare totală: 1.132.854,12
ConsElectrificarea Instal SA: 1 contract, valoare: 1.115.640
Sivra SRL: 1 contract, valoare: 1.052.791,88
Saif-Tim SA: 2 contracte, valoare totală: 872.371,68
Mi-Construct SRL: 3 contracte, valoare totală: 735.472,83
Nimb SA: 3 contracte, valoare totală: 712.505,65
Stareto SRL: 1 contract, valoare: 592.241
GTI Sanbod ConstructSRL: 2 contracte, valoare totală: 494.663
MC&V Construct SRL: 1 contract, valoare: 405.708,1
Scottio SRL: 1 contract, valoare: 395.665,89
Prompt SA: 2 contracte, valoare totală: 357.823,3
Trovacasa SRL: 1 contract, valoare: 343.305
Costador SRL: 1 contract, valoare: 279.632,09 
Slavona SRL: 1 contract, valoare: 155.150,53

sumele sunt fără TVA

 

---

 

Mircea Băcală, prefect

 

„Am primit, pe adresa instituţiei, mai multe sesizări cu referire la preţul pe care aceşti constructori l-au solicitat în urma efectuării lucrărilor de reabilitare. În acest sens nu au venit doar petiţii scrise ci au fost oameni la mine şi în audienţă, iar toate aceste lucruri le transmit celor din cadrul Primăriei Timişoara, fiindcă ei sunt cei care gestionează şi monitorizează aceste lucrări. Pe mine mă bucură faptul că de acum înanite nu va avea loc nici o recepţie la aceste lucrări, fără semnătura comitetului sau asociaţiei blocului unde are loc reabilitarea. Noi am început să fim foarte atenţi la orice detaliu, şi am început să verificăm documentaţia transmisă de primărie către constructor în care sunt prevăzute lucrările care urmează a fi efectuate, dar şi documentaţiile trimise de constructor care privesc preţurile care le vor avea aceste lucrări. Chiar dacă se spune că a avut loc o licitaţie, preţul elementelor folosite în reabilitare, raportat la preţul materialelor similare din piaţă, este mai mare.”

---

Preţul „ascuns“ al reabilitării termice

 

de Oana Adamescu

oana.adamescu@opiniatimisoarei.ro

 

După opt ani de la naşterea cadrului legislativ, prin OUG 174/2002 privind „instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate”, şi nenumărate modificări ulterioare, avem în 2010 acte normative care au eliminat „fondurile fără finalitate” şi pierderile de timp. Astfel, noul cadru legislativ prevede realizarea unui singur audit şi proiect tehnic pentru aceleaşi tipuri de imobile (construite între 1950-1990), şi nu pentru fiecare clădire în parte, cum ar fi fost normal.

Totodată, contribuţia asociaţiilor de proprietari a fost diminuată  de la 33% la 20% din valoarea lucrărilor, iar autorităţile locale au un grad mai mare de implicare. Lucrările efective ce trebuie executate pentru reabilitare termică prevăd doar izolarea termică exterioară şi înlocuirea tâmplăriei, cu finisajele de rigoare şi nu şi înlocuirea coloanelor de ţevi şi reducerea pierderilor agentului termic.
Dar să trecem şi peste aceste „mici” incoveniente, problema este spinoasă şi prezintă „umflături” şi prin alte locuri decât pe Dâmboviţa.
În Timişoara există aproximativ 4.200 de imobile construite în perioada 1950-1990, depăşite ca standarde de funcţionalitate, care înregistrează pierderi energetice care practic dublează facturile la încălzire. La începuturi, în Timişoara au fost reabilitate doar trei imobile, dar în 2009, odată cu noile facilităţi, au fost înscrise în program alte 72 de blocuri, şi acelea cu poticnirile birocratice de rigoare.

 

Preţuri umflate şi lucrări neexecutate

 

La trei luni de la licitarea lucrărilor, deja au început să apară reclamaţii din partea asociaţiilor de proprietari, beneficiarii investiţiilor, care reclamă lucrări neexecutate, preţuri umflate, suprataxare a serviciilor şi chiar supradimensionarea suprafeţelor de lucru. Din aceste motive oamenii întârzie sau chiar refuză plata lucrărilor deja executate într-o primă etapă.
Asociaţia de proprietari de pe Bdul 16 Decembrie 1989 nr. 47 a trimis scrisori şi reclamaţii la Bucureşti, Ministerului de Finanţe, Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Turismului, preşedintelui, premierului, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor (INCERC) etc., după ce semnalările pe plan local au rămas fără ecou. Deşi cota parte de apartament a fost de circa 30 de milioane de lei vechi, oamenii au vrut să vadă cum decurg lucrările şi s-au transformat în inspectori de teren.

 

Preţul termopanelor, umflat de patru ori

 
Întâmplător, Nicolae Albuleanu, preşedintele acestei asociaţii este inginer şi are 52 de ani de experienţă în domeniul construcţiilor, astfel că lucrările, deşi au contractate un diriginte de şantier, au mai fost privite de un ochi avizat. În lista de lucrări, ferestrele şi tâmplăria PVC cu geam termopan apar cu suma de aproximativ 85.000 de euro, furnizor Fink Fenster Service SRL, cu sediul central în Satu Mare. Locatarii au vrut să afle cât ar costa, individual, tâmplăria PVC şi geamul termopan pentru un apartament şi au cerut o ofertă la sediul din Timişoara. Acolo, întâmplător sau nu, preşedintele asociaţiei ne-a povestit că s-a întâlnit cu directorul societăţii care a câştigat licitaţia pentru reabilitarea imobilului, Gheorghe Tiucă, iar oferta cerută a fost amânată. Ulterior, locatarii au apelat la sediul-mamă al firmei de termopane din Satu Mare înaintând o cerere în care au specificat exact cantităţile din lista de necesar a blocului, pentru care au primit o ofertă de preţ de... 26.400 cu discount. Astfel, au constatat o diferenţă de 2,5 miliarde de lei vechi care puteau fi economisiţi, atât din contribuţia lor, cât şi din banii publici acordaţi de guvern şi de autorităţile locale.

 

Lucrări decontate, dar neexecutate

 

Locatarii din bloc reclamă şi alte nereguli: lucrări neexecutate (rosturile de dilataţie) sau o supradimensionare a unor suprafeţe. Este vorba despre tencuiala soclului imobilului, unde au fost prevăzuţi 200 de mp, deşi preşedintele asociaţei de proprietari, deţinând planuri ale imobilului, susţine că are 95 mp, la fel tencuiala exterioară unde sunt prevăzuţi 5.300 mp în loc de 3.770, planşeu subsol 620 mp, în loc de 460 etc. „Suprafeţele sunt inexact calculate, sunt cuprinse lucrări care nu sunt necesare scopului reabilitarii. Preţurile materialelor nu sunt controlabile, cantităţile materialelor nu sunt controlabile datorită unui viciu de proiectare criticat de INCERC Bucureşti la sesizarea mea. Încadrarea incorectă a lucrărilor faţă de ce se execută şi ce prevede normativul, încălcarea legii la calculul recapitulaţiei este pe scurt reabilitarea buzunarelor unor participanţi”, ne-a declarat ing. Nicolae Albuleanu. Dar toate acestea au fost reclamate deja autorităţilor locale, dintre care doar prefectul Mircea Băcală a avut o reacţie.
Alte şase asociaţii au înaintat reclamaţii autorităţilor şi mulţi alţii continuă să se plângă, dar despre acestea, în ediţia viitoare. Cât costă, de fapt, reabilitarea termică a unui imobil? Cine verifică preţurile aplicate de constructor? Aceste probleme apar doar când sunt implicaţi cetăţenii? Sau în cazul firmelor care contractează lucrări pe bani publici, toată lumea e mulţumită?

 

---

 

FALT vrea modificarea legislaţiei actuale

 

Conducerea Fedederaţiei Asociaţiilor de Locatari din Timişoara (FALT) solicită schimbarea legislaţiei din domeniu. Mai exact, preşedintele FALT, Petru Olariu cere impunerea unor standarde maxime de cost, general acceptate. În acest fel nu ar mai putea să apară situaţii în care, de exemplu, preţul pentru tâmplăria PVC plătit de oameni, guvern şi primărie firmelor care se ocupă de reabilitare să fie de aproape 4 ori mai mare decât preţul pieţei.

„Noi am încercat să vorbim cu unele asociaţii care apăreau pe lista primăriei că nu şi-au plătit factura. Am ajuns la concluzia că unii au plătit, unii vor plăti şi mai sunt cei care nu vor să plătească. Aceştia din urmă spun că nu s-au făcut toate lucrările scrise pe liste şi că preţurile sunt exagerate. Primăria a licitat obiectivul respectiv la o anumită sumă, dar nu s-au uitat ce se pune acolo, pentru că şi legislaţia este cum este, dar când locatarii au văzut că un robinet costă aproape 900 de lei, au spus «din ce este făcut robinetul ăsta?» Mai ales că firmele care au făcut lucrările nu au cumpărat robinetele din magazin. Având în vedere acestea, unele asociaţii refuză să plătească. Acum va trebui ca noi, împreună cu primăria, cu dirigintele de şantier, cu constructorul, să mergem la faţa locului şi să vedem ce lucrări există pe listă, dar nu sunt realizate. În acest caz, firma are de ales fie să facă lucrările respective, fie să diminueze factura dacă aceasta este «umflată».

Nu putem să spunem cu exactitate a cui e vina pentru situaţia creată. În primul rând, documentaţia vizavi de proiectare s-a făcut cu lipsuri. Ei au fost învăţaţi să lucreze ca la domeniul public şi, în loc să meargă la faţa locului să se documenteze în amănunt, au pus nişte oameni să meargă acolo, care s-au uitat cum s-au uitat şi a rezultat o documentaţie de avizare, un proiect. Noi am atras atenţia că există nereguli la documentaţia de avizare, au spus că se rezolvă la proiectare, când am văzut că şi proiectele au probleme, au spus că se rezolvă la execuţie, iar asociaţia, prin lege, are dreptul la recepţie şi, prin urmare, acum, asociaţiile vin să facă recepţia. În aceste condiţii, dacă ceva nu este corect, atunci asociaţiile nu semnează recepţia. Nu poţi spune că este vinovată primăria sau firma, legea este proastă. Din punctul meu de vedere, ar trebui să existe niştre preţuri maximale pentru anumite lucrări, iar proiectantul şi executantul nu aveau voie să aibă preţuri peste aceste consumuri normale. Dar nu există aşa ceva. În acest caz, primăria a ales firma care oferă cel mai mic preţ, fără să intre în detaliu pentru a vedea ce a fost pus la lucrări. Mai există o chestiune, multe firme au făcut lucrări suplimentare pe care le folosesc ca scuză pentru lucrările lipsă, dar pentru a face altceva în locul a ce era prevăzut, trebuia să se ceară aprobare de la toţi cei implicaţi, inclusiv de la beneficiari.

Sunt mai multe asociaţii care nu vor să semneze recepţia lucrărilor sau nu vor să plătească cota parte care le revine. Este vorba despre Asociaţia de Proprietari de pe Strada 16 Decembrie, cea de pe Musicescu  şi încă multe altele. Trebuie să spun că firma care reabilitează blocul de pe strada 16 Decembrie a mai avut probleme şi pe Ana Ipătescu, tot cu tâmplăria PVC. Acolo oamenii şi-au cumpărat singuri tâmplăria, când au văzut ce preţuri are firma. O firmă care face un bloc turn, care este foarte mare, sau face mai multe blocuri, trebuie să lase din preţ foarte mult, pentru că nu se contractează un geam sau două, ci se contractează sute de geamuri. Discounturile de acest gen nu sunt luate niciunde în calcul. Procedura de licitaţie nu ţine cont de aşa ceva...”