Puşcăriaşii cultivă ciuperci pentru reducerea pedepselor

Autor: Alina Sabou (alina.sabou@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 0
Publicat: 21.01.2010 23:24
Accessat de 153 ori

La Penitenciarul cu regim deschis şi semi-deschis din Timişoara numai cine nu vrea nu munceşte. De la atelierele de tâmplărie, la bucătărie, la creşterea animalelor sau grădinărit, există lucruri de făcut pentru oricare deţinut care vrea ca timpul petrecut la izolare de lumea exterioară să treacă mai repede. Activitatea în domeniul agricol şi în cel zootehnic sunt doar două dintre modalităţile prin care deţinuţii pot face ca anii după gratii să nu fie fără rost pentru activitatea ulterioară ieşirii din penitenciar. De scurt timp, unitatea de detenţie a devenit prima din ţară unde se cultivă ciuperci pleurotus.

Penitenciarul  din Timişoara deţine trei grădini agro-zootehnice (GAZ-uri), cu sute de hectare de teren: în zona Kuntz sunt zece hectare de teren unde se cultivă cereale şi legume, dar sunt şi sere; la Buziaş sunt 200 de hectare de teren, unde se cultivă porumb şi borceag (furaj pentru animale); alte 40 de hectare sunt în zona Podului Modoş, din Timişoara, teren care este preluat de la jandarmerie şi unde nu se desfăşoară deocamdată activitate agricolă. Ferma de la Buziaş este cea mai dotată.

„Avem 1.000 de oi şi saivan, dar şi 50-60 de vaci. Şi acolo se cultivă legume şi borceag. Vrem să mărim suprafaţa de cultivare a legumelor şi a cerealelor cu încă 50-60 de hectare. Ferma de la Buziaş funcţionează de vreo 10 ani”, a declarat directorul Penitenciarului Timişoara, Georgică Alexeev. Acesta a explicat că pentru zona de la Podul Modoş este nevoie de investiţii bugetare, finanţare care este momentan cam greu de realizat. Planuri de rezervă există şi dacă nu va exista ajutor de la bugetul de stat, Alexeev a spus că se doreşte cultivarea unor produse care nu sunt foarte costisitoare, gen rapiţă sau borceag.

„La Buziaş am făcut totul pe fonduri proprii, nu am primit niciun fel de finanţare. Pe lângă saivanul pentru oi, vrem să facem la Buziaş şi o fermă de bovine, iar pentru zona Modoş am fi dorit să deschidem fermă de porcine. Am avut una, dar am închis-o pentru că nu aveam autorizaţie de mediu”, a mai spus directorul. De toată activitatea agricolă şi de cea zootehnică se ocupă, desigur, deţinuţii. La GAZ Kuntz lucrează şi locuiesc acum 14 deţinuţi, cei mai cuminţi dintre ei, iar la Buziaş sunt cazaţi alţi 12 deţinuţi. Participarea la aceste munci este benevolă, dar deţinuţilor li se asigură la fiecare lună câte o săptămână de reducere a pedepsei.

Mâncare bio pentru deţinuţi şi angajaţi

Noutatea de la GAZ Kuntz este producţia de ciuperci pleurotus, care a început din luna noiembrie anul trecut. Pe circa 100 de metri pătraţi, s-a amenajat locul propice pentru creşterea ciupercilor şi deja s-a cules prima producţie. Inginerul horticultor Adrian Iordănescu a explicat că la fiecare ciclu de producţie, care durează trei luni, se aşteaptă la o cantitate de 1.200 - 1.500 de kg de ciuperci. Deşi pare uşor de cultivat, condiţiile de creştere sunt foarte pretenţioase, aşa că în cele două încăperi s-au asigurat toate condiţiile pentru creştere. „Este un proiect-pilot. La Jilava se mai cultivau ciuperci, dar champignon, nu se mai fac acum. Noi am vrea să comercializăm şi în magazine, dar nu cred că se va întâmpla prea rapid. În primul rând ne asigurăm producţia pentru deţinuţi şi pentru popota angajaţilor. Dacă avem excedent, oferim, contra cost, la preţ de producţie, altor penitenciare. Dacă ei nu doresc, atunci se poate vinde pe piaţa externă. Vrem să facem spaţii de producţie şi la Buziaş”, a precizat Georgică Alexeev. Conducerea Penitenciarului vrea să intre şi în Asociaţia Producătorilor de Ciuperci din România.
Ciupercile au o valoare calorică similară cu a cărnii, dar sunt mult mai sănătoase. Mâncarea deţinuţilor este preparată chiar de ei, au bucătari cu studii în domeniu şi zi de zi se duc probe de mâncare la teste, la Direcţia de Sănătate Publică. Normativele de hrană trebuie respectate, aşa că fiecare deţinut are un meniu cu număr caloric foarte atent studiat şi sănătos. „Eu aş dori ca 2-3 zile pe săptămână să avem în meniu ciuperci pe care le producem noi”, a subliniat Alexeev.

Deţinuţi muncitori

Instituţia de detenţie de pe Popa Şapcă nr.7 a făcut venituri frumoase, anii trecuţi, din folosirea forţei de muncă a deţinuţilor. Criza economică s-a resimţit însă în veniturile totale ale penitenciarului: din aceste activităţi s-a obţinut un profit mai mic cu 31% faţă de 2008. Un deţinut apt de muncă poate câştiga şi 80 de lei pe zi. Din salariul negociat cu beneficiarul muncii, deţinuţii primesc doar 30%, restul de bani ajungând în bugetul penitenciarului. Anul cel mai bun pentru lucrările prestate de către deţinuţi a fost 2007, când s-au câştigat de la firme 3,72 milioane de lei. În 2008, acest venit a scăzut la 3,21 milioane lei, iar în 2009 s-au câştigat 2,95 milioane lei. Un număr de 22 de contracte s-au derulat cu instituţii ca Primăria Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Retim, societăţi comerciale care activează în domeniul salubrizării, drumuri, construcţii, amenajări de spaţii verzi, prelucrări mecanice etc.

---

Plan îndeplinit 111%!

l Planul de producţie în sectorul vegetal a fost realizat în procent de 111%, iar în sectorul zootehnic - 103%.
l Producţia de lapte a crescut cu 30%.
l Penitenciarul a primit şi subvenţii de la stat de aproape 145.000 de lei.
 353 de deţinuţi au lucrat, în medie, în afara închisorii, anul trecut, din totalul de peste 1.000.

(Sursa: Bilanţul pe 2009)

Criză de medici la Penitenciarul din Timişoara