Eugen Dogariu: În cazul meu legea a fost încălcată cu bocancii!

Autor: George Schinteie (george.schinteie@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 2
Publicat: 07.01.2010 12:07
Accessat de 143 ori

Numit subprefect de Timiş în primăvara anului trecut, la propunerea PSD Timiş, Eugen Dogariu a rămas fără funcţie în toamnă, odată cu ieşirea de la guvernare a partidului pe care îl reprezenta. Dogariu a contestat hotărârea de Guvern care l-a lăsat fără post şi, de câteva zile, este din nou subprefect. Despre acest proces şi treburile de partid, puteţi citi în interviul cu Eugen Dogariu.

Domnule Eugen Dogariu, sunteţi unul dintre puţinii care s-au ridicat împotriva guvernului şi aţi avut câştig de cauză. Cum aţi reuşit?

Nu m-am ridicat împotriva guvernului. Am atacat Hotărârea de guvern care, nu ştiu din ce motiv, nu a respectat condiţiile legale pe care trebuia să le îndeplinească.

La momentul emiterii acestei hotărâri susţinuserăţi deja concursul pentru ocuparea postului de subprefect?

În momentul în care a fost emisă Hotărârea de guvern de eliberare din funcţie la 1 octombrie, aveam susţinut concursul, pe 29 septembrie, dar nu aveam încă rezultatul. În martie fusesem numit pe funcţie temporar, până la organizarea concursului. Urma să susţin acest concurs în momentul îndeplinirii condiţiilor pentru scoaterea la concurs a acestui post. M-am prezentat la concurs, am făcut 87 de puncte din 100 şi am fost declarat admis pe 8 octombrie 2009, urmând ca secretarul general al guvernului să emită actele procedurale pentru confirmare pe post. Aceste acte nu au fost emise nici până în ziua de azi.

De ce credeţi că a existat această temporizare?

Probabil că toate evenimentele care au fost privind organizarea alegerilor prezidenţiale, modul în care s-a întâmplat votul negativ la adresa guvernului în parlament, toate acestea au condus şi la problema a ceea ce a însemnat lipsa bugetării unor posturi de inspectori guvernamentali. Potrivit legislaţiei, concursurile se dau pe post de inspector guvernamental, urmând ca apoi să fie mobilizat pe unul dintre posturi, cum ar fi subprefect, de pildă. Printr-o modificare a hotărârii de guvern pentru anii 2007, 2008 şi 2009 concursul se dădea direct pe post. De aceea eu am dat concurs pe postul de subprefect.

Este puţin bizar că se vorbeşte atât de numire cât şi de susţinerea unui concurs...

Concursul ar trebui dat pentru funcţia de înalt funcţionar public. Ocuparea se poate face prin mobilizarea primului ministru pe unul din posturile corespunzătoare. Când s-a emis Hotărârea de guvern care stă la baza acestui mecanism nu exista acest corp al înalţilor funcţionari publici. De aceea concursurile s-au dat direct pe post.

Clauza inamovibilităţii nu există?

Nu. Există clauza care protejează înaltul funcţionar public în sensul mobilizării o singură dată într-un an a unei persoane.

Ce reacţie a avut prefectul Mircea Băcală când aţi apărut cu hotărârea instanţei?

Hotărârea Curţii de Apel Timişoara este executabilă, cu posibilitatea de recurs la ÎCCJ.

Şi credeţi că se va face recurs?

Probabil. Dar această hotărâre, fiind executabilă, trebuie pusă în aplicare.

Şi veţi redobândi funcţia de subprefect?

Da! În momentul de faţă, guvernul trebuie să pună în aplicare decizia comisiei de examinare la concurs! Acesta este singurul lucru pe care trebuie şi poate să-l facă guvernul pentru a pune lucrurile în ordine. Apoi toate hotărârile instanţelor ar deveni fără obiect.

Aşa cum este legislaţia acum privind ocuparea acestor posturi, de prefect, respectiv subprefect, consideraţi că este bună, sau lasă loc criteriului politic?

Este bună, numai că trebuie o aplicare în litera legii. Legea este bine făcută, înercând să creeze un corp de înalţi funcţionari publici profesionişti şi apolitici, care să fie mutaţi în funcţie de modul în care cei de la guvernare consideră că aceştia le pot pune în practică programul. Din păcate, în cazul meu, legea a fost încălcată cu bocancii!

Aţi renunţat la calitatea de membru de partid?

Eu nu mai sunt membru de partid din februarie 2009.

Doriţi să rămâneţi în administraţie?

Probabil că voi rămâne în activitatea administrativă, ca înalt funcţionar public, în ideea recunoaşterii tuturor concursurilor pe care le-am susţinut.

Dacă nu veţi rămâne subprefect la Timiş, ce va însemna asta?

Probabil o mobilizare ca şi înalt funcţionar public pe lângă o activitate pe care o gestionează prefectul sau guvernul în teritoriu.

Doriţi să vă întoarceţi înapoi în PSD?

În acest moment am optat pentru ceea ce înseamnă carieră administrativă şi vreau să văd unde mă va duce.

Eraţi unul dintre liderii locali marcanţi ai PSD şi nu pot să nu vă întreb dacă este verosimil ca în judeţul Timiş peste două sute de mii de electori să-l voteze pe Traian Băsescu?

Orice este verosimil. Rezultatele alegerilor înseamnă că asta este ceea ce cetăţenii Timişului îşi doresc.

Este ciudat că în parlament opoziţia este alcătuită din două partide cu doctrine diferite. Credeţi că va fi constructivă o astfel de opoziţie?

Nu cred că diferenţa de doctrină înseamnă o piedică atât de mare în calea unei opoziţii constructive şi îndreptate spre interesul naţional. Trebuie avut în vedere şi faptul că străbatem o perioadă nu tocmai propice economiei mondiale. Cred că interesul României este pe primul loc, indiferent de modul în care reuşim să trecem de criză, prin măsuri de dreapta sau de stânga.

Se rosteşte tot mai mult în ultima vreme această sintagmă „interes naţional” şi v-aş ruga pe dv să definiţi acest interes naţional...

Prin interes naţional înţeleg modul în care cetăţeanul care face parte din această naţiune reuşeşte să îşi ducă traiul de zi cu zi. În momentul în care vom reuşi ca fiecare cetăţean să aibă o viaţă aşezată, un trai decent, să nu ducă grija zilei de mâine, cred că asta este cel mai important. Iar interesul fiecăruia, însumat, conduce la interesul naţional.

Actuala echipă guvernamentală are o susţinere foarte fragilă în parlament; ce durată daţi acestui guvern?

Nu-mi permit să fac prognoze cu privire la activitatea guvernului. Nu cred că e important cât de lungă este perioada de guvernare, ci contează efectele guvernării. Există guvernări scurte care şi-au lăsat o amprentă importantă asupra modului în care se desfăşoară activitatea şi guvernări în urma cărora nu a rămas nimic.