Florian Mihalcea: "Problemele de azi din politică sunt şi din cauza neaplicării Legii Lustraţiei"

Autor: Alina Sabou (alina.sabou@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 0

Preşedintele Societăţii "Timişoara", Florian Mihalcea, a acordat un interviu pentru "Opinia Timişoarei", în care vorbeşte despre manifestările organizate pentru comemorarea a 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, despre Legea Lustraţiei şi efectele pe care le are în viaţa politică neaplicarea acestei legi. Alte subiecte abordate sunt deschiderea cabinetului de europarlamentar a Monicăi Macovei în sediul Societăţii "Timişoara", dar şi cazul lui Dorel Mihiţ, acuzat în trecut că ar fi colaborat cu fosta securitate.

---

Ce program pregăteşte Societatea "Timişoara" pentru comemorarea a 20 de ani de la revoluţie?

Florian Mihalcea: Pentru că Societatea "Timişoara" nu este o asociaţie de revoluţionari, nu am dorit să deranjăm programul pe care l-au făcut ei cu primăria. Vom organiza o conferinţă-dezbatere în 10-11 decembrie, care este legată de împlinirea a 20 de ani de la Revoluţie, dar şi pentru că în 9 decembrie se împlinesc 61 de ani de la semnarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, iar una dintre temele conferinţei este chiar drepturile omului, 20 de ani după. Tema mare este "1989, sfârşit şi început. Comunism, neocomunist şi post comunism", iar conferinţa este organizată de noi împreună cu Academia Civică, Memorialul Sighet, Memorialul Revoluţiei, Centrul Cultural Francez şi Institutul Polonez. Această conferinţă se va baza pe aducerea de istorici din Europa. Vor fi invitaţi din ţară şi oameni care au scris sau au participat la revoluţie, dizidenţi din perioada comunistă.
 

Aveţi şi o idee mai originală cu privire la această comemorare... Despre ce este vorba?

Florian Mihalcea: Pe lângă această conferinţă vom organiza un moment mai deosebit în data de 16 decembrie, în colaboare cu Memorialul Revoluţiei, dar şi cu Fundaţia Integratio din Timişoara. Vom încerca să refacem momentul 16 decembrie. În după-amiaza acelei zilei, în faţa locuinţei lui Laszlo Tokes vom opri tramvaiele, aşa cum s-a făcut în 16 decembrie. Încercăm ca vatmanul să fie acelaşi din 16 decembrie, îl căutăm acum. Va fi un tramvai care circula în anii '80, mai există unul singur care funcţionează. În tramvai va fi o expoziţie cu fotografii de la Revoluţie. Tramvaiul, după acest moment, va circula până în 22 decembrie pe ruta tramvaiului 6 şi va avea opriri în staţii va fi afiş să ştie la ce oră ajunge exact. Este un tramvai care va avea un circuit normal, dar cu o expoziţie de fotografii în plus. Vor veni cei care au participat la oprirea tramvaielor atunci, mulţi nu mai sunt, dar cei care au rămas în viaţă vor fi acolo. Se va ţine un moment de reculegere pentru cei care au murit. Încercăm să refacem atmosfera din acea zi. Este doar un moment de aducere aminte. Vor fi şi alte surprize, dar nu le voi dezvălui acum. Este singurul moment pe care îl facem noi legat de revoluţie, lăsând programul normal asociaţiilor de revoluţionari şi primăriei.
 

Ce demersuri s-au mai făcut legat de Legea Lustraţiei?

Florian Mihalcea: Ultimele demersuri legate de Legea Lustraţiei se refereau la noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, cu care am avut o discuţie la Timişoara şi i-am cerut să scoată proiectul din sertar şi să îl pună în discuţia deputaţilor, lucru care nu s-a întâmplat. Din acest motiv ne gândim ca în jurul datei de 16 decembrie, când anunţăm premianţii Societăţii Timişoara, să fie una dintre propuneri să fie chiar doamna Roberta Anastase. Şi PNL, UDMR şi PDL au susţinut acest proiect, există declaraţia lui Emil Boc de la începutul mandatului a spus că Legea Lustraţiei este o prioritate pentru partid. Partidele care au susţinut teoretic Legea Lustraţiei aveau majoritatea şi în acest parlament şi nu era nicio problemă ca demersul să treacă indiferent de alianţe şi de conflictele dintre ei. Până la urmă nu s-a întâmplat nimic cu Legea Lustraţiei nici în acest an şi cred că ar trebui ca şi actuala preşedintă a Camerei Deputaţilor să fie sancţionată pentru acest mod de a privi lucrurile. Toţi reprezentanţii acestor partide au fost de acord la nivel declarativ, dar nu se întâmplă nimic, pentru că au fost mereu alte priorităţi. Şi problemele de azi din politica românească credem că sunt şi din cauza neaplicării acestei Legi a Lustraţiei şi a lipsei unei reforme a clasei politice româneşti. Doar declaraţii făcute la Timişoara, pentru că ştiau că aici acest subiect este mai sensibil aici şi atunci, zic că prinde mai bine la timişoreni să le vorbeşti despre reforma morală. Indiferent de partid, suntem obişnuiţi să auzim la Timişoara aceleaşi declaraţii, care de fapt nu se concretizează niciodată în nimic.
 

Ce şanse reale îi mai daţi acestui proiect de lege?

Florian Mihalcea: Cu cât timpul trece cu atât se pierde şi susţinerea populară a acestui proiect. Îmi amintesc că în 2005 sau 2006 a existat un sondaj de opinie în care 70 la sută spuneau că vor să existe o Legea Lustraţiei, ceea ce ar trebui să îi determine pe politicieni să facă mai multe, măcar în perioadele pre-electorale. Sunt convins că politicienii aşteaptă ca sondajele să coboare sub 50 la sută şi atunci ar putea să spună că susţin o lege a lustraţiei, dar nu mai este în agenda populaţiei şi deci nu are o justificare să se facă o astfel de lege ce bulversează puţin sistemul electoral şi viaţa politică românească. Partidele au datorii faţă de unii membri de partid, pentru susţineri din campanie, şi le e greu să aplice o lustraţie în interiorul partidului. În aceste condiţii le va fi foarte uşor să renunţe la ideea unei Legea Lustraţiei, cred că din cauza asta se trage de timp. 

 

Europarlamentarul PD-L Monica Macovei şi-a deschis cabinet în sediul societăţii. Au fost unele voci care v-au aruncat în barca PD-L, când societatea are un trecut legat de PNŢCD. Cum s-au derulat lucrurile? 

Florian Mihalcea: După ce a fost aleasă europarlamentar, noi i-am propus Monicăi Macovei să îşi deschidă cabinet în sediul societăţii. Ea a intrat în partid doar în campanie electorală şi este în continuare percepută ca aceeaşi Monica Macovei, ca reprez al Societăţii "Timişoara". Nu înseamnă că Societatea Timişoara a sărit în barca PD-L de la PNŢCD. Noi nu am sărit şi nu suntem în nicio barcă. Asta nu înseamnă că nu avem relaţii de prietenie cu diverşi politicieni. Macovei este singura care a primit de trei ori premiul "Speranţa". A fost singurul ministru care a aplicat Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara în domeniul său de activitate, nu pot deveni magistraţi colaboratori ai fostei securităţi. Scopul nostru este aplicarea proclamaţiei şi a punctului 8 şi mi se pare stupid să nu susţinem o persoară care atunci când a ajuns la putere a aplicat Legea Lustraţiei. Nu mi se pare deloc un act politic acela pe care l-am făcut şi este mai bine ca activitatea sa să se desfăşoare într-un spaţiu al societăţii civile şi nu în spaţiul unui partid politic. Nu există niciun contrat de subînchiriere. Sper că cei de la primărie au înţeles că dacă este membru al societăţii vine să promoveze instituţiile europene, Parlamentul European, lucruri cu care ne mândrim că putem contribui.
 

Credeţi că un lider al societăţii civile care intră într-un partid îşi pierde dn credibilitate? Este cazul Monicăi Macovei, a lui Traian Ungureanu...

Florian Mihalcea: În momentul în care persoane din societatea civilă intră în politică, există riscul ca ele să îşi piardă identitatea pentru că în partid există reguli, ierarhii, lucruri care pot să schimbe persoanele. De-a lungul vremii, mai mulţi membri ai Socieăţii "Timişoara" de exemplu au intrat în politică şi au devenit şi parlamentari. De fiecare dată am văzut că deveneau prioritare problemele partidului şi nu ale societăţii civile sau ale locului de unde au plecat. Asta depinde de om, de cât de mult îşi doreşte să acceadă în ierarhiile partidului, pentru că apoi este dispus la compromisuri. Monica Macovei nu are nevoie de o susţinere a unui partid, nu urmăreşte funcţii politice pentru că a avut toate funcţiile pe care putea să le aibă. Nu este o carieristă, de aceea are şanse să nu îşi schimbe opiniile în funcţie de opiniile partidului.
 

Dorel Mihiţ. Fost membru al societăţii, a fost exclus după ce a fost suspectat că ar fi fost colaborator al securităţii. Care mai este situaţia după reabilitarea numelui său? A redevenit membru? A acceptat scuzele publice?

Florian Mihalcea: Cazul Mihiţ este unul din cazurile în care "Societatea Timişoara" a greşit. Este bine ca dacă ai greşit, să îţi recunoşti greşeala, şi după mai mult timp, şi să încerci să repari lucrurile atât cât poţi. Mihiţ a avut de suferit de pe urma faptului că a fost exclus din soecitate şi mai ales a etichetei care i s-a pus, de fost colaborator al societăţii. Mihiţ este acum membru al Societăţii "Timişoara", locuieşte la Braşov şi este mai greu să participe la acţiunile noaste. Sper ca în decembrie să fie alături de noi, la manifestări.
 

Aţi semnat o petiţie prin care cereţi ca ziua de 21 Decembrie să devină "Ziua memoriei victimelor comunismului în România", iar 23 August - "Ziua comemorării victimelor nazismului şi comunismului". Ce demersuri s-au făcut în acest sens şi dacă are şanse de reuşit?

Florian Mihalcea: Există mai multe propuneri în acest sens şi singura care a ajuns să fie legiferată e ca 16 decembrie să fie ziua împotriva totalitarismului. Este un proiect al lui George Şerban, aprobat, dar nu s-a mai luat în seamă. Nu e suficient ca doar să se proclame o zi şi apoi să nu se facă nimic. Nu ştiu câtă lume ştie că ziua de 16 decembrie este ziua naţională de luptă împotriva totalitarismului. Eu cred că chiar şi ziua naţională ar fi trebuit să fie legată de revoluţia de la Tm. Există şi în Proclamaţie un punct în acest sens, de care nu s-a ţinut cont de el. Şi Timişoara ar putea să aibă o zi a oraşului, care să amintească de revoluţie. Ar putea fi şi 3 august, dar şi 16 decembrie are semnificaţii mai mari şi ar putea ca Timişoara să aibă două zile, nu cred că ar fi o problemă. Şi catedrala are două hramuri. Că ar fi 16 sau 20 decembrie nu este important, dar noi am susţine un astfel de demers. Există un astfel de proiect care să fie înaintat Consiliului Local, dar care este în curs de a fi semnat şi de alte asociaţii.
 

Aţi fost ales în septembrie Avocat al Educaţiei. Ce presupune această funcţie şi pe cine poate ajuta şi cu ce, concret?

Florian Mihalcea: Avocatul Educaţiei este un proiect al Coaliţiei pentru Universităţi Curate, prin care se doreşte ca în acest sistem al învăţământului superior să poată exista un control mai bun al societăţii civile. În multe cazuri s-a dovedit că autonomia universitară este prost înţeleasă de către rectori şi există un fel de feudă în care rectorul şi senatul, care e de partea lui, pot face orice în acea instituţie. Au existat cazuri ca şi cel a lui Vasile Docea în care s-a văzut că cei din sistem au nevoie de ajutor din afară. Şi în cazul Docea, Coaliţia pentru Universităţi Curate a sprijinit demersurile lui şi în cele din urmă i s-a dat câştig de cauză. La Avocatul Educaţiei pot apela în primul rând cei din sistem, asistenţi universitari, profesori, care se lovesc de anumite probleme, de obicei de examenele pentru diverse posturi universitare, de unele chestiuni în cercetare. Se ştie că în cercetare se dau bani, iar uneori se distribuie preferenţial. Mai sunt probleme legate de modul în care funcţionează senatele universitare şi universităţile. În primul rând se apelează pentru probleme legate de posturile universitare şi mai sunt probleme legate de concedieri. Ce putem noi face este să mediem pentru că s-a constatat că o mediere are cele mai bune efecte în astfel de situaţii pentru că nu sunt lucruri ireconciliabile. De multe ori, se ajunge la procese în instituţiile de învăţământ superior, când sunt de fapt lucruri care se pot remedia pe cale amiabilă. Studiind plângerile petenţilor încercăm să îi aducem la aceeaşi masă. În cazul în care această mediere nu poate avea loc sau nu dă rezultate, noi putem de asemenea să îi consiliăm din punct de vedere juridic şi chiar să îi susţinem în instanţă. Avem în jur de 30 de cazuri în toată ţara şi sunt şi cazuri rezolvate, în sensul că medierea a avut efect. În alte cazuri, petenţii au dat deja în judecată instituţiile de învăţământ superior şi vom vedea dacă nu se poate face o mediere chiar şi în acest caz. Pe de altă parte, instituţiile de învăţământ superior primesc punctaje şi un proces pierdut cu un angajat scade din prestigiul universităţii, arată că s-a comis acolo un abuz şi atunci se preferă să nu se ajungă la procese, mai ales că legile muncii sunt în România în favoarea angajatului în procesul cu angajatorul. Cred că cea mai bună soluţie este medierea. Avocatul Educaţiei este cunoscut deja, există această informaţie pe toate site-urile de învăţământ. Vom face şi afişe care se vor pune în toate universităţile din ţară. 
 

Care credeţi că vor fi opţiunile timişenilor la alegeri? Va predomina absenteismul sau cum se va identifica Timişul?

Florian Mihalcea: Din anii trecuţi se ştie că Timişul este printre codaşi, chiar şi atunci când lucrurile erau mult mai bine conturate în alb şi negru şi ar fi fost un interes mai mare să se prezinte la vot gândindu-se la viitorul lor şi al copiilor lor. Acum, lucrurile nu mai sunt atât de limpezi. Timişoara a fost considerat întotdeauna un oraş de dreapta, care a votat la toate alegerile majoritar de dreapta, cu partidele care erau considerate de dreapta. Acum este o problemă pentru electoratul de dreapta, deoarece există mai multe partide care consideră că sunt de dreapta şi care consideră că celelalte nu au nicio legătură cu dreapta autentică. Acest fapt provoacă o confuzie în rândul electoratului de dreapta şi duce la scindare şi la o posibilă creştere a electoratului de stânga. Pe partea de stânga lucrurile nu s-au schimbat în mod dramatic, iar ei ştiu clar cu cine trebuie să voteze. În schimb, pentru cineva care se consideră de dreapta şi ar vrea să voteze un partid de dreapta deja lucrurile sunt mult mai confuze şi mai greu de palpat. Înante era mult mai simplu, înainte de '95, lucrurile erau clare, se vota aşa sau aşa, acum sunt mai multe opţiuni şi mai multe nuanţe şi probabil că acest lucru va conduce în special la un absenteism mai mare. Oamenilor nu mai le e clar cu cine ar trebui să voteze şi sunt şi dezamăgiţi de clasa politică actuală. Până acum exista o variantă de a vota cu cei care nu au fost la putere şi de la care exista aşteptarea că va face ceva nou, altfel decât ceilalţi. Deja toate partidele au fost la guvernare, iar oamenii au fost dezamăgiţi pe rând de toate încercările şi de toate variantele de coaliţii are au guvernat ţara. Este foarte greu să mai explici acum oamenilor că partidul tău aduce ceva nou, că va schimba România din moment ce toţi au fost la guvernare şi puteau să schimbe România, dar nu au făcut-o. Cred că varianta pe care va merge majoritatea timişenilor este de a nu se prezenta la vot, ceea ce este trist şi este împotriva sentimentului de responsabilitate civică pentru că nu poţi lăsa pe alţii să aleagă pentru tine şi în mod normal trebuie să te prezinţi la vot, fiind o obligaţie civică pe care o ai. Mesajul Societăţii "Timişoara" va fi acela ca oamenii să se prezinte la vot, dar văzând din exterior lucrurile, nu cred că un astfel de mesaj mai poate avea credibilitate, după tot ce s-a întâmplat în politica românească.