„Fabricarea” teroriştilor

  Opinii: 0
Publicat: 03.09.2009 17:44
Accessat de 108 ori

Ca primă acţiune din scenariu, comanda diviziei din Timişoara trimite în oraş patrule exclusiv sub comanda ofiţerilor politici şi a celor care dovediseră, cu câteva zile în urmă, exces de zel. De fapt, erau subunităţile organizate în noaptea de 21 spre 22, destinate să execute atacul asupra celor aflaţi în Piaţa Operei. Fără a avea misiuni clare, fără a fi coordonaţi, militarii patrulau haotic prin localitate şi, în funcţie de cheful foştilor torţionari, executau trageri asupra unor clădiri presupuse a fi suspecte, rănind şi ucigând oameni nevinovaţi. Pentru credibilitate, cadre militare îmbrăcate în civil, secondate de un ofiţer în ţinută militară, opreau blindatele şi ţipau, să fie auziţi de cetăţenii aflaţi în zonă, că din clădirea cutare s-a tras asupra lor. Este de notorietate incidentul de la spitalul de copii din Timişoara. Un locotenet major, înconjurat de un grup de civili, a oprit blindatele sub motivul că dinspre spitalul de copii un grup de terorişti execută foc asupra mulţimii. S-a tras cu mitraliera de pe TAB-uri asupra clădirii, îngrozind bolnavii şi personalul medical. Din fericire nu au fost victime.
Cu timpul, populaţia îşi dă seama că se ciuruiesc diverse clădiri şi mor locatari fără să se prindă vreun terorist. Conducerea armatei a trecut imediat la a doua acţiune din scenariu. „Fabricarea” teroriştilor. În noaptea de 24 spre 25 decembrie am asistat la un asemenea caz…
Primisem aprobarea, în sfârşit, să mă deplasez în oraş cu un echipaj îmbarcat într-un transportor blindat. Până în seara zilei de 24 decembrie, n-am avut loc de ofiţerii politici şi de ofiţerii care şi-au dovedit cu câteva zile în urmă ticăloşiile. Nu trebuie să ne mire… Dacă până în 21 decembrie unii s-au ascuns sub trese de subofiţer, alţii au purtat mantale de soldaţi sau pufoaice, fără grade, pentru a nu fi recunoscuţi, iar alţii s-au ascuns în TAB-uri şi tancuri, de data aceasta, ieşirea în noianul de mulţime era mană cerească. Ticăloşii doreau să fie văzuţi, să aibă martori că luptă cu „teroriştii” pentru victoria revoluţiei. Deşi până în data de 21 decembrie au acţionat violent împotriva popu-laţiei, ucigând şi rănind mulţi oameni, iar în dimineaţa zilei de 22 decembrie, conform indi-cativului „Tunetul şi Fulgerul” erau capabili de alte cruzimi, au fost percepuţi ca fiind salvatorii revoluţiei. Este şi normal, atâta timp cât doar ei se aflau primii pe străzile Timişoarei, ei fluturau steagul fără emblemă, ei se fotografiau cu mulţimea, ei apăreau pe paginile revistelor şi ziarelor vremii. Nimeni nu îşi punea problema că, în urmă cu câteva zile, aceiaşi netrebnici au ucis şi rănit oameni tocmai pentru existenţa acelui steag în rândurile demonstranţilor. Culmea este că după 22 au ucis şi rănit mai mulţi oameni decât în perioada 17-21 decembrie `89.  
col (rz) Nicolae Durac