Laboratorul Politehnicii incriminează poluarea din zona fa bricii Continental

Autor: Oana Adamescu (oana.adamescu@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 1
Publicat: 19.08.2009 13:41
Accessat de 175 ori

Raportul laboratorului Politehnicii în ce priveşte poluarea în zona UMT
La „problema” Continentalului, la care toată lumea caută soluţii, dar pe care nimeni nu o recunoaşte, mă refer acum la autorităţile publice, concluziile laboratorelor româneşti au fost discret omise din dosarul înaintat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu. Această procedură ar fi pus beţe-n roate producătorului de anvelope, situaţia actuală încurajându-l să-şi extindă activitatea, prin intenţia de a construi o nouă hală de prelucrare a cauciucului.
Laboratorul Politehnicii a înaintat Primăriei un raport de „Cercetare şi dezvoltare în domeniul protecţiei mediului. Analiza calităţii aerului în municipiul Timişoara”, conform contractului 1235/03.04.2008 încheiat de cele două instituţii. În capitolul concluzii, specialiştii prezintă următoarele date:
„S-au constat de asemenea valori mari ale concentraţiei de COV (compuşi organici volatili) în zona industrială UMT (mai ales în condiţiile în care staţia de monitorizare a fost plasată în Muzeul Satului). S-au constat de asemenea (pe perioada monitorizată 16.04.-22.04.2008) vârfuri ale concentraţiei de COV în special în timpul nopţii, sursa fiind astfel evident activitatea industrială din zonă, recomandarea fiind fie un control strict al agenţilor industriali fie relocarea activităţiilor industriale generatoare de COV în afara oraşului.
Expunerea de lungă durată a omului la concentraţii chiar scăzute de COV (μg/m3N) poate conduce la iritarea căilor respiratorii, a ochilor, distrugerea rinichilor, ficatului şi a sistemului nervos central, iar unele dintre COV pot cauza cancer.”
De asemenea, laboratorul timişorean face şi unele recomandări:
„Este evident că în zonă există o sursă majoră de poluare a atmosferei cu COV. Ştiind că în zonă nu există practic decât doi potenţiali poluatori cu COV, platforma Continental şi SC TR Automotive System Safety (LINDE şi UCM nu au surse potenţiale de emisii cu COV) şi că în urma măsurătorilor realizate de noi la TRW Automotive au rezultat valori la emisie pentru COV sub limita legală (HG 699/2003), adică < 100 mg/m3N, rezultă destul de clar că platforma Continental poate fi considerată responsabilă de emiterea unor efluenţi gazoşi cu concentraţii de COV la coşuri estimate la aproximativ 4000 mg/m3N sau mai mari. Deşi nu există reglementări privind concentraţia limită a compuşilor organici volatili în atmosferă, cu exceptia benzenului C6H6 pentru care Ord. 592 din 25 iunie 2002 prevede o valoare limită medie anuală de 5 μg/m3 N putem aprecia că valorile măsurate pentru COV (~ 2 mg/m3N, adică 2000 μg/m3N) constituie o problemă din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, în special ştiind că o parte din aceşti compuşi organici volatili sunt cancerigeni (ex.: formaldehida, acetaldehida, benzen, toluen etc. conf. Agenţiei Internaţionale pentru Cercetarea Cancerului).
Recomandăm astfel Primăriei Timişoara ca, prin Direcţia de Mediu, să solicite publicarea buletinelor de analiză rezultate în urma măsurătorilor de COV la coş, efectuate pe platforma Continental sub egida Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.”

Continental AP
- susţine că nu poluează şi nu generează, sub nici o formă, disconfort cetăţenilor care locuiesc în apropierea fabricii, aducând în sprijinul afirmaţiilor lor rezultatul unor analize tehnice controversate.
- nu a încercat sub nici o formă deschiderea vreunui canal de comunicare cu cetăţenii afectaţi, pentru a găsi împreună o modalitate de soluţionare a conflictului, preferând demonstraţiile de forţă de genul ,,poveştilor de succes”, mediatizate periodic în presa locală şi naţională.
Vorbind de locurile de muncă create, tehnologia de vârf adusă în ţară, nivelul ridicat al investiţiei făcute în România, sprijinirea industriei autohtone, Continental AG şi-a creat şi menţinut permanent în faţa autorităţilor naţionale mitul investitorului strategic pe umerii căruia se sprijină o mare parte din sănătatea financiară a acestei ţări. (Nu negăm sub nici o formă importanţa benefică pentru economia naţională a investiţiilor concernului Continental AG, ceea ce supunem analizei de faţă fiind doar strategia de PR practicată la noi în ţară de acest concern.)
Cu o asemenea poziţie dominantă la nivel decizional, nu este de mirare faptul ca poţi funcţiona fără autorizaţie de mediu, folosindu-te de o legislaţie naţională extrem de ambiguă şi lacunară, nu este de mirare că autorităţile ezită să deschidă această cutie a Pandorei de teama unui precedent periculos pe care nu ar mai putea să îl gestioneze în condiţii optime, nu este de mirare că autorităţile îşi permit sa ignore interesele legitime ale cetăţenilor ,,consumatori” în favoarea cetăţenilor ,,furnizori de prosperitate”.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş
- susţine că, în ciuda miilor de sesizări ale cetăţenilor pe care le-a primit în problema Continental AP, nu poate face absolut nimic atâta timp cât analizele efectuate de specialişti au relevat, fără nici un dubiu, faptul că operatorul economic nu poluează şi nu cauzează disconfort;
- s-a rezumat la o comunicare formală cu cetăţenii afectaţi, având o atitudine orientată mai mult spre justificarea neputinţei de a acţiona, decât spre rezolvarea problemei supusă atenţiei;
- nu ştie care este zona urbană afectată de emanaţiile de miros ale  Continental AP.
Garda de Mediu
- susţine că în lipsa unor buletine de analiză care să ateste depăşirea concentraţiei de emisii peste limita legală nu poate lua măsuri faţă de operatorul economic;
- existenţa, persistenţa şi intensitatea ridicată a mirosului de cauciuc sesizat de cetăţeni, nesusţinută de analize care să confirme depăşirea normelor de emisii, pune această instituţie în imposibilitatea de a face ceva pentru cetăţenii lezaţi;
Reaminitim că această instituţie nu dispune de logistica necesară pentru a putea verifica în timp util aspectele sesizate de cetăţeni. Verificările întreprinse de Garda de Mediu, în cazul în care se reclamă concentraţii ridicate de miros, se rezumă la verificarea buletinului de analiză pus la dispoziţie de firmă reclamată.
Direcţia de Mediu din cadrul Primăriei Timişoara
- a organizat o dezbatere publică pe problema Continental AP, în luna aprilie 2008;
- nu a prezentat public o analiză a concluziilor rezultate în urma acestei dezbateri publice, a măsurilor pe care urmează să le întreprindă, precum şi a rezultatelor obţinute (ceea ce a dovedit caracterul mai mult decât formal al acestei dezbateri);
- a elaborat un document de politică publică pe mediu, intitulat Timişoara ecologică, prin care afirmă: ,, ...asigurarea condiţiilor optime de existenţă constituie preocupările esenţiale ale organelor decizionale (...) ceea ce va avea drept consecinţă, în următorii ani, realizarea unui habitat ecologic şi prietenos faţă de om” (cum, în ce mod şi mai ales în ce perioadă de timp îşi propune atingerea acestui deziderat, nu am putut afla).
Autoritatea de Sănătate Publică Timiş
- susţine că problema sesizată de cetăţeni nu cade în responsabilitatea sa;
- nu a participat la nici o dezbatere public;
- nu a întreprins nici un studiu de impact pentru a stabili dacă există vreo legătură între emisiile atmosferice emanate de Continental AP şi starea de sănătate a locuitorilor.
Instituţia Prefectului
- nu a participat la niciuna din dezbaterile publice;
- în urma sesizărilor repetate formulate de cetăţeni, a constituit o Comisie pluridisciplinară care va monitoriza timp de... 1 an calitatea aerului... în judeţul Timiş (cum, în ce mod, cu ce asigurare logistică, sub coordonarea cui, nu s-a precizat în comunicatul public al prefecturii).
Comisia de mediu a Consiliului Local al Municipiului Timişoara:
- nu a participat la nici o dezbatere publică.

Cam asta este realitatea crudă, în linii foarte mari, legat de problema Continental AP şi actorii principali care preferă să facă figuraţie şi playback în faţa contribuabililor, decât o prestaţie demnă şi responsabilă.
Nu luptăm împotriva Continentalului, ci pentru găsirea unei soluţii reciproc avantajoase la problema pe care această societate a generat-o comunităţii în mijlocul căreia îşi desfăşoară activitatea.