Noutati :

Un arhitect clujean a gandit un scenariu fantezist pentru Timisoara, pe o perioada de 10 ani

19 martie, 2011 - 03:46 PM
Autor: Alina Sabou      
Categorie: ADMINISTRATIE
5

Google va deschide un centru la Timisoara in 2015, iar peste 2 ani, timisorenii vor contribui la realizarea primului satelit romanesc. Eugen Panescu, arhitect clujean, care lucreaza acum la Planul Urbanistic General al Timisoarei, a gandit un scenariu care poate fi considerat, pe alocuri, fantezist, dar poate fi la fel de bine si realizabil in orasul de pe Bega. „Este un calendar de proba ce trebuie sa fie propus in diferite variante, pentru 10 ani”, a spus Panescu.

Scenariul sau, prezentat la conferinta clubului Rotaract pe tema pregatirilor pentru ca Timisoara sa devina Capitala Cultural Europeana in 2020, prevedea, printre altele, ca anul viitor Bega sa devina navigabila, peste 2 ani, Timisoara va avea 25 de piete alimentare temporare in cartiere si autobuze electrice. In 2014, un sfert din electricitatea orasului va fi asigurata din surse alternative, iar anul urmator, Google va deschide un centru local la Timisoara, cu 2.000 de angajati, iar aeroportul va avea un trafic de 2 milioane de persoane.

In 2016, scenariul clujeanului a prevazut inceperea unui santier pentru noua gara, pe alt loc decat cel existent acum, dar si existenta a 3 sali de sport, cea mai mare avand 7.000 de locuri. Anul 2017 ar aduce Timisoarei o contributie la realizarea primului satelit romanesc, dar si un premiu european pentru reabilitarea cartere istorice. La 1 ianuarie 2018, in gara Timisoara va opri celebrul tren Orient Expres si vom avea un stadion nou, cu 40.000 de locuri pe scaune. In acelasi an, populatia indiana va fi depasit populatia chineza si italiana din oras, iar pana la Belgrad se va face putin peste o ora cu un tren rapid.

In 2019, la Timisoara se va deschide un Targ de Arta Contemporana care il va concura pe cel de la Basel, iar speranta de viata a timisorenilor va fi mai mare cu 6 ani decat media pe tara. In final, in 2020, Timisoara este capitala cultural europeana, iar ceremonia de deschidere o va face presedintele tarii, Klaus Johannis. Aceasta este optiunea arhitectului clujean.

Tinta va fi ca Timisoara sa aiba 2 milioane de vizitatori pe an, 20.000 mp de spatii de cultura, iar 80% din scoli au materii legate de urbanitate. Consiliul Local va adopta viziunea Timisoara 2050, salariul va fi de 87% din cel de la Bucuresti, asa ca de ce mai mergi acolo?”, si-a incheiat Panescu expunerea fantezista. Sfatul sau catre timisoreni a fost sa lanseze multe idei pentru ca nu se stie care va prinde radacina. „Trebuie sa cereti Consiliului Local sa isi poata bifa tintele dupa an si sa aveti curaj sa inlocuiti aceste puncte si cu altele. Este un mijloc de a avea un oras functional si competitiv”, a spus Panescu.

Reprezentantii clubului Rotaract au fost impresionati de scenariu, dar il considera perfect realizabil, chiar daca unele lucruri par, acum, imposibile. „Ce fac acum arhitectii ar trebui sa faca municipalitatea. Trebuie sa gandim pe termen lung, chiar pana in 2050, altii fac strategii pe 100 de ani”, a spus omul de afaceri Radu Dimeca.

Cum locuim, asa suntem

Arhitectul Vlad Gaivoronschi a vorbit la conferinta Rotaract despre mediul construit si calitatea vietii, context in care a precizat arhitectura de valoare are menirea de a oglindi o societate, de a-i simboliza cultura.

Cum locuim, asa suntem. Ambientele influenteaza emotiile, sentimentele si afectele. Noi nu avem o cultura in a ne ingriji cladirile ulterior. Putem deveni Capitala Europeana actionand in aceasta directie, sunt niste lucruri pe care trebuia sa le rezolvam in 20 de ani. Timisoara are nevoie de a-si respecta si pune in valoare ce are de pret – patrimoniul construit. Cred ca Timisoara are nevoie sa isi respecte caracterul de avangarda, cu arhitectura noua pe masura. Avem nevoie de un muzeu al artei contemporane, de un centru cultural-mediateca si de un muzeu al stiintei”, a spus presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Timis.

Au fost prezentate si doua exemple de dezvoltare a unor orase care au fost capitale culturale europene: Luxemburg si Linz. Gaivoronschi mizeaza pe amplificarea spatiului public, a innoirii acestor puncte, dar si pe descoperirea caracterului natural al malurilor canalului Bega.

____________________________________________________________________

Spatiul expozitional din Linz – Ars Electronica

_______________________________________________________________________

Expunerile au fost facute la conferinta clubului Rotaract din Timisoara, sambata dimineata. La al doilea eveniment de acest gen, tema de discutie a fost „Impactul mediului construit asupra psihicului social”. Conferintele sunt dedicate procedurilor necesare pentru ca Timisoara sa devina Capitala Culturala Europeana in 2020, iar intalnirea de astazi a fost a doua dintr-un ciclu de sase evenimente. La conferinta nu a fost prezent niciun reprezentat al Primariei Timisoara.

Rating

  • 5comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Nu vreau cioroi indieni in Timisoara , sa stea la ei in tara sau dc nu sa merga la Londra, Paris acolo unde sunt plin de ei

  2. ar fi oare posibil sa nu mai dau peste remarci rasiste in comentarii? ma fac sa-mi fie rusine ca sunt român!
    ideea arhitectului e excelenta! mi-ar placea sa revin la TM!

    • Omule, tu nu vezi ca Europa a esuat cu privire la integrarea in special a musulmanilor in Europa??Scoate capul si vezi ce se intampla in tari ca Germania, Franta ,UK, acesti musulmani desi au venit in Europa pretind sa se comporte la fel cum se comportau de unde au venit.Pur si simplu multiculturalismului a esuat in Europa si asta o sa se vada tot mai treptat pe viitor .O sa fie atentate la ordinea zilei, astia nu stiu prea multe, dc a zis alah ca tb sa se sinucida in numele lui asa fac.Tu nu intelegi ca musulmanul nu e tolerant la religie, ori esti ca el ori nu esti, dc la crestini poti sa fi ortodox, catolic , ateu, etc nimeni nu are treaba cu tine la musulmani nu.Probabil esti super incantat cand o femeie este ucisa cu bolovani pt ca singurul ei pacat a fost ca a fost violata de unii barbati.Asa sunt eu mai rasist dar spre deosebire de tine eu macar am creier sa gandesc ceea ce la tine ori e cam lipsa ori nu ai timp sa vezi in ce lume traiesti.Apropo, cauta pe ggogle despre musulmanii din Europa si cam ce fac ei sa te mai trezesti si u putin la realitate.Vezi ce zic adevaratii romani cum est Neagu Djuvara despre Europa si musulmani:

      “Din pacate (si in context expresia este cu adevarat potrivita), Europa de maine va apartine arabilor si tiganilor ( dar cine le-a deschis portile si cine le ofera drepturi speciale, noi neamurile europene, sau alogenii care s-au infipt la putere? – nb )De aceea consideram ca cea mai grava crima facuta impotriva europenilor de bastina si a culturii europene este deschiderea larga a portilor Europei hoardelor barbare si hamesite de foame din Asia si Africa, hoarde care vor transforma Europa crestina, civilizata si prospera de astazi in Euro-Indo-Arabia de maine, in care urmasii nostri vor putea, probabil, supravietui pentru cateva generatii in “rezervatii”…

      Iar noi, europenii de rand, stam cu bratele incrucisate si ne vaicarim de toate ticalosiile care se petrec sub soare fara a intreprinde nimic. Asa incat ne meritam soarta, spre rusinea noastra, a tuturor !“

      “INDO-EUROPENII SE SINUCID INCET, DAR SIGUR”

      Am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica moare definitiv civilizatia occidentala

      V.M.: Prin urmare se schimba in bine mersul istoriei?
      Neagu Djuvara: Daca modelul este Imperiul Roman spre sfîrsit, cînd nu
      existau razboaie decît la periferie, într-adevar semanam cu acesta. Dar ce ma
      îngrijoreaza pe mine este ca am intrat deja într-un nou Ev Mediu. Adica, moare definitiv civilizatia occidentala. Incet, dar sigur.

      V.M.: Care sunt simptomele?
      Neagu Djuvara: Simptomele le simtim deja demult, printr-o dezordine morala care nu a existat niciodata. Va dau un singur exemplu: tineretul care se revolta astazi nu are absolut nici un ideal. Nu se revolta pentru un ideal, se revolta ca sa darÎme. Asta inseamna ca s-a stricat ceva. Tineretul, care in general trebuie considerat ca purtator de idealuri viitoare, chiar gresite, asa cum a fost cu comunismul, astazi nu mai are nici un ideal…
      Al doilea simptom nevazut pÎna acum: bizareria cu marea cotitura in arta si gÎndire (care in general se petrece cu zeci sau sute de ani dupa ce a cazut un imperiu) în civilizatia occidentala a început între 1905-1913, deci înainte de ivirea imperialismului american. De exemplu, în sculptura, Brâncuşi al nostru rupe complet tradiţia care merge de la Michelangelo la Rodin. La fel în muzica, unde dodecafonia, scoala de la Viena şi Bela Bartok, toate sînt complet în ruptura cu marea muzica de la Monteverdi si pînă la Debussy. În toate domeniile artei şi gîndirii avem un viraj brutal la începutul veacului 20. Acesta ar fi semnul ca începem un nou Ev Mediu.
      Asta înseamnă că hegemonia americană , care asigură un fel de pace mondială, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o suta de ani. Gînditi-vă că doar pe parcursul unui secol Europa va deveni metisa. Mie imi este clar ca indo-europenii se sinucid încet, dar sigur. Adica nu mai fac copii, nu mai au nici o ambiţie. De zeci de ani. Noi nu suportam un “atac” al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de prolifici, vin sa-l umple.

      V.M.: Si idealul Uniunii Europene ?
      Neagu Djuvara: Tinerii nu prea stiu ce este idealul european. Tinerii nu întrevăd ce poate să fie o Europa Unita. Nici eu nu o vad unita deloc, nu o vad cu un guvern si un presedinte. Mai cu seama daca intra şi Turcia, atunci Europa avorteaza.

      V.M.: Sunteti foarte pesimist. Atunci ce viitor are civilizatia europeana care a dominat lumea vreme de cateva secole?
      Neagu Djuvara: Tocmai de aceea este menita sa dispara. Asta este o lege universala. Cand ai avut atata splendoare de creativitate in stiinta si arta, precum si putere economica si politica ca sa te intinzi pe intregul glob terestru, trebuie sa platesti prin disparitie.

      V.M.: Va disparea si RomÎnia, impreuna cu civilizatia europeana?
      Neagu Djuvara: Bine înteles. Daca noi am intrat atÎt de tîrziu într-o hora care se strica, ne stricam impreuna cu ea. Asta e clar.

      V.M.: Trebuia să nu intrăm în hora asta? Avem vreo şansa de scăpare?
      Neagu Djuvara: Nu, nici una. Dimpotrivă. Puţinul de creativitate care ne rămîne îl vom dezvolta tot în sînul Europei. De cele mai multe ori, încă din trecut, talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta decît în străinătate. Este ca un fel de blestem asupra acestei ţări. Începînd de la Cantemir, pîna la Eliade şi Cioran, toţi s-au remarcat în străinătate.

      V.M.: În astfel de condiţii, de ce sa mai ramîna tinerii români în ţară ?
      Neagu Djuvara: Tocmai, nu numai ca îi sfătuiesc să stea aici, dar îi rog pe cei care sunt stabiliţi deja în străinătate să se întoarcă, în măsura posibilului, pentru a crea o nouă elită intelectuală, care s-o înlocuiască pe cea de-acuma.

      V.M.: De ce s-ar intoarce intr-o barca a carei scufundare tocmai ati descris-o?
      Neagu Djuvara: Dar barca noastră nu se duce mai la fund decît restul Europei, aşa că mai bine să se scufunde cu barca noastră decît cu cea germană sau franceză…

      “SA TERMINAM CU ÎNMORMÎNTĂRILE COMPLICATE”
      V.M.: Ce ati facut pe 1 Decembrie, de ziua nationala a Romaniei?
      Neagu Djuvara: Am dat interviuri zicînd un lucru care supara pe mai toata lumea: ca nu sunt de acord cu alegerea lui 1 Decembrie ca sarbatoare nationala. În primul rînd, nu este bine să modifici la fiecare schimbare de regim o sărbătoare naţională. Am avut timp de aproape un veac 10 Mai, care este ziua independenţei ţării. Prin urmare, data intrării României în concertul european. Că 10 Mai a coincis cu venirea prinţului Carol, ceea ce i-a făcut pe acei domni din 1990 sa se teama, înteleg. Dar, pe de altă parte, 1 Decembrie nu este data României mari. Este data cînd doua provincii, Transilvania şi Banat , au cerut să intre în Regatul României. Cu doua zile înainte ceruse Bucovina . Cu şase zile înainte ceruse Basarabia. Şi toate patru au fost acceptate de şeful statului, adică de Regele Ferdinand, la 24 Decembrie. Deci data cînd s-a nascut România Mare este 24 Decembrie, nu 1 Decembrie !
      Pe de alta parte, mai exista un motiv foarte practic. O sarbatoare nationala e bine sa fie tinuta intr-un anotimp cu soare, in care vremea sa te indemne la bucurie, oamenii sa poata dansa in strada. Ce te faci la 1 Decembrie, cînd se vad aburii vorbitorilor iesind din gura si cand bietii ostasi ingheata ?

      V.M.: V-ati intors in Romania dupa 45 de ani de exil, in februarie 1990. Ati
      scris ca in primele zile petrecute la Bucuresti v-ati tot intrebat: “Ce cauti aici, Neagule?”. Ati aflat raspunsul la intrebare?
      Neagu Djuvara: (rîde limpede si cu pofta) Culmea este ca risc sa imi pun intrebarea si dupa 19 ani. Din cÎnd in cÎnd imi pun inca intrebarea asta si astazi. Dar constatînd cu cîta caldura sunt primit de tineret, consider ca nu m-am intors degeaba în Tara .
      Cînd am întocmit aceasta mica lucrare facuta în graba si sub îndemnul altora, caci nu am avut personal intentia sa scriu “Scurta istorie a romÎnilor povestita celor tineri”, ea s-a vÎndut in 39.000 de exemplare. Iar cînd m-am oprit la o farmacie, un domn foarte amabil mi-a spus: “Ma iertati ca ma adresez Dumneavoastra, dar doream sa va multumesc. Am o fiica la liceu care avea o totala inapetenta pentru istorie; i-am cumparat cartea Dumneavoastra si de atunci e pasionata de istorie”. Acestea sunt lucruri care ma bucura si imi dau seama ca, totusi, nu am venit degeaba in România.

      V.M.: Sunteti patriot?
      Neagu Djuvara: Patriot ? Asculta (pufneste furios). Nu merit sa-mi fie pusa o asemenea intrebare. Se intorcea cineva care nu e patriot ? Sotia mea, care e frantuzoaica, cînd a vazut ce fac în Romania a spus: “Trebuie sa ai patriotismul bine insurubat in cap ca sa suporti sa traiesti acolo”.

      V.M.: De 19 ani tot suportati. Mai suportati mult?
      Neagu Djuvara: Pai da. Voi suporta pana la moarte, asta e clar. Vreau sa fiu inmormîntat aici. Dar mi-as dori sa mor pe un vapor. Cînd nu voi mai putea sa scriu am sa încerc sa-mi gasesc un loc pe un vas cu pînze care face înconjurul lumii. Atunci, daca mori pe drum, te arunca în mare. Sa terminam cu povestile acelea cu înmormantari complicate, cu alaiuri si cu discursuri.
      Din pacate (si in context expresia este cu adevarat potrivita), Europa de maine va apartine arabilor si tiganilor. De aceea consideram ca cea mai grava crima facuta impotriva europenilor de bastina si a culturii europene este deschiderea larga a portilor Europei hoardelor barbare si hamesite de foame din Asia si Africa, hoarde care vor transforma Europa crestina, civilizata si prospera de astazi in Euro-Indo-Arabia de maine, in care urmasii nostri vor putea, probabil, supravietui pentru cateva generatii in “rezervatii”…
      Iar noi, europenii de rand, stam cu bratele incrucisate si ne vaicarim de toate ticalosiile care se petrec sub soare fara a intreprinde nimic. Asa incat ne meritam soarta, spre rusinea noastra, a tuturor !

  3. Trebuie sa dau o definitie pe care am gasit-o in DEX online pentru fantezie.
    FANTEZÍE s. 1. v. imaginație. 2. v. închipuire. 3. ficțiune, imaginație, invenție, închipuire, născocire, plăsmuire, scorneală, scornire. (Produs al -ei.) 4. v. utopie. 5. v. extravaganță. 6. v. capriciu. 7. (MUZ.) capriciu, (rar) ricercar. (O ~ spaniolă.)
    Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink. Cred ca domnul arhitect clujean este foarte tanar, altfel nu-mi explic cum de in toata descrierea asta fantezist de dezvoltare socio-economica nu a facut referire la motorul intregului proces: MUNCA. Pare ca s-a raportat la un soi de dezvoltare care seamana izbitor cu perioada 2005-2008 din afacerile imobiliare si astfel i-a iesit ca vom avea autobuze electrice si punct de lucru al Google cu 2000 de angajati. Hai dom’ arhitect ! Fa un studiu realist. De exemplu cum se va redeschide un parc al copiilor in urmatorii 50 de ani (ca deja au trecut zece), cum facem un spital municipal (doar structura din beton) in cincisprezece ani, cum demolam o cladire de patrimoniu arhitectural (abatorul) in mai putin de cinci ani si complet ilegal, cum modernizam liniile de tramvai si apoi nu mai avem plan de achizitii de material rulant modern etc. Stiu ca eu sunt carcotas, dar pe cuvant ca m-am saturat sa vad cum se imbuiba cu banii mei toti nemernicii cuplati cu consiliul local, consiliul judetean si cu partidele politice (oricare). Am platit atatea taxe de parca as trai in Frankfurt, dar strazile si mai ales trotuarele sunt varza, iar praful de pe spatiile verzi este carat pe cauciucurile masinilor pe carosabil. Cam astea sunt realitatile si cred ca Google le stie mai bine decat unii dintre noi. Poate totusi vine Goagal, iar CEO pe Europa de vest va fi Bercea Mondialu’. Asa cred ca este mai plauzibil. Iar despre 2 milioane de turisti, doamne fereste. Doar nu vrei sa insinuezi ca vin si cersetori la paritate (adica direct proportional). Ca daca nu-i iei in calcul pe cersetori, s-ar putea sa fii analizat pentru „discriminare”. Dar cireasa de pe tort este finalul cu bucurestiul cel tentant. Asta da frate. Intreaba orice timisorean serios daca s-ar muta in capitala romaniei pentru un job similar, dar salar cu 25-30% mai mare. Ha ha ha ha. Banateanul serios vrea sa se desparta de bucuresti, nu sa lucreze acolo. Ha ha ha ha ha. Sigur este un arhitect tanar ! Alta explicatie nu vad!

  4. Arhitectul a uitat in ce tara traieste? Nu o sa existe bani pentru asa ceva nici daca autoritatile nu ar mai fura cu nemiluita. Ar trebui scris peste 10 ani un articol despre proiectele acestea, sa vedem cat se va indeplini. Adica mai nimic.