Noutati :

Nu se stie cand intram in Schengen! Aderarea Romaniei a fost amanata. Afla ce se intampla mai departe!

22 septembrie, 2011 - 08:05 PM
Autor: Anonim      
Categorie: NATIONAL
0

Decizia privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen a fost amanata pentru o data neprecizata, dupa ce presedinta poloneza a UE nu a supus votului Consuliului JAI de joi acest subiect.

Liderii de la Bucuresti au anuntat ca ar vrea ca acest subiect sa fie discutat cat mai repede, si anume la reuniunea din 18 octombrie a sefilor de stat si de guvern. Aceea va fi insa o reuniune consacrata in primul rand problemelor economice si financiare ale Uniunii Europene si e putin probabil ca subiectul Schengen sa fie adaugat pe agenda.

A fost imposibil sa se ia astazi (joi, 22 septembrie, n.r.) o decizie cu privire la extinderea Schengen, cu primirea Romaniei si Bulgariei, la reuniunea ministrilor de interne din UE, a declarat ministrul polonez de externe Jerzy Miller, a carui tara detine presedintia UE, la finalul dezbaterilor de la Bruxelles.

Conform tratatelor de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE, daca cele doua tari indeplinesc criteriile pentru aderarea la Schengen, atunci ele trebuie sa fie primite in Schengen. Rapoartele de evaluare au confirmat inca din luna aprilie ca cele doua tari indeplinesc aceste criterii. In opinia mea, a acorda incredere inseamna si a te tine de promisiuni. Astazi, aceasta incredere a fost rupta, a declarat Miller.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a afirmat joi ca decizia de amanare a unei decizii privind aderarea la Schengen a Romaniei reprezinta o formula de compromis care mentine deschisa discutia, precizand ca statul roman va incerca sa convinga Olanda si Finlanda sa-si schimbe pozitia.

La randul sau, ministrul roman de Interne, Traian Igas, a declarat joi ca subiectul aderarii Romaniei la Schengen nu s-a incheiat cu un vot, iar posibilitatea ca el sa fie adus in discutia summitului european din 17-18 octombrie este doar o varianta de lucru. Igas a subliniat ca urmeaza sa mai aiba o discutie in cursul zilei de joi cu ministrul polonez de interne, Jerzy Miller, care asigura presedintia Consiliului UE, pentru a incerca sa schiteze un calendar pe aceasta tema.

Olanda si-a confirmat joi, la Bruxelles, opozitia fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen.

„Pozitia noastra este clara. Noi nu suntem in favoarea unei aderari in acest moment”, a declarat ministrul olandez al Imigratiei, Gerd Leers, la sosirea sa la Bruxelles, pentru o reuniune cu omologii sai din Uniunea Europeana si din alte state membre ale spatiului Schengen.

„Trebuie sa avem certitudinea ca acquis-ul Schengen este implementat pe deplin, in special in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei si crimei organizate”, a insistat el.

„Daca nu este cazul, atunci vom avea o poarta echipata cu cele mai bune opt zavoare din lume, dar dincolo de aceasta poarta, vom avea pe cineva care lasa toata lumea sa intre, iar acest lucru reprezinta o problema serioasa”, a explicat el.

Pentru a evita o decizie negativa, presedintia poloneza a decis ca subiectul sa nu fie supus votului, ci sa se limiteze la o dezbatere.

In cazul unui vot negativ s-ar fi pus problema reluarii unei parti semnificative a procedurii juridice cel putin la nivelul Consiliului si, posibil, si al Parlamentului European.

La reuniunea de la Bruxelles, mai multe state membre au trimis secretari de stat. Romaniaa fost reprezentata de ministrul administratiei si internelor, Traian Igas si de seful Departamentului Schengen, Afaceri Europene si Relatii Internationale din MAI, chestor-sef de politie Marian Tutilescu.

Liderii de la Bucuresti au anuntat ca ar vrea ca acest subiect sa fie discutat cat mai repede, si anume la reuniunea din 18 octombrie a sefilor de stat si de guvern. Aceea va fi insa o reuniune consacrata in primul rand problemelor economice si financiare ale Uniunii Europene si e putin probabil ca subiectul Schengen sa fie adaugat pe agenda.

Romania si Bulgaria si-au dorit sa adere la spatiul Schengen in martie 2011, dar s-au lovit de impotrivirea mai multor state europene, in frunte cu Franta si Germania, care au introdus o conditionalitate suplimentara fata de criteriile strict tehnice necesare pentru Schengen – rezultatele in lupta anticoruptie.

In ciuda unui raport destul de favorabil, in vara, privind progresele facute de Romania si Bulgaria in cadrul MCV, reticentele nu au reusit sa fie eliminate total, astfel incat, unele tari, precum Olanda, nu s-au ferit in a spune deschis ca vor sa astepte raportul pe MCV de anul viitor inainte de a-si da acordul.

La Consiliul JAI din vara, subiectul aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen a fost amanat pentru toamna. in acelasi timp, a aparut ideea unui compromis, al aderarii in etape, la care ar fi agreat chiar si Franta si Germania. Formula aderarii in doua etape presupunea deschiderea  mai intai a granitelor aeriene si maritime pana la finalul lunii octombrie a acestui an, iar in a doua faza intrarea cu frontierele terestre dupa 31 iulie 2012.

Compromisul a fost dat insa peste cap in ultimele zile de Olanda si apoi Finlanda, care au anuntat ca nu sunt de acord nici cu un astfel de plan. Noul guvern finlandez investit in iunie 2011 are o abordare mai eurosceptica si mai stricta in ceea ce priveste participarea Finlandei in UE.

Desi a anuntat prin programul de guvernare ca sustine asigurarea libertatii de miscare pe baza acordului Schengen, cresterea curentului eurosceptic si anti-imigrationist reflectat inclusiv prin intrarea in Parlament a Partidului Adevaratilor Finlandezi (partid eurosceptic si populist) face guvernul finlandez sa aiba mai degraba o abordare prudenta fata de consolidarea cooperarii in UE.

Recent, Finlanda a fost unul dintre statele din zona euro care a insistat ca alocarea asistentei financiare pentru Grecia, aflata intr-o situatie economica dificila, sa fie conditionata de includerea in „pachetul elen” a unor garantii colaterale pentru acoperirea riscurilor derivate din garantiile statelor membre la EFSF (European Financial Stability Facility).

Analistii au pus aceste aspecte in corelatie cu probleme interne, inclusiv agenda electorala, ale unora dintre statele UE, facand o agentie precum AFP sa titreze ca aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen va fi amanata sine die, la „calendele grecesti”.

„Romania si Bulgaria indeplinesc toate cerintele tehnice pentru aderare si pentru a deveni frontiere externe ale spatiului Schengen, dar acum trebuie sa vedem in ce masura sunt capabile sa gestioneze aceste frontiere externe”, a subliniat un diplomat european.

„Aderarea posibila a Romaniei si Bulgariei la zona Schengen (…) risca sa creasca presiunea asupra frontierei greco-turce si coasta bulgara a Marii Negre risca sa devina o tinta pentru imigratia clandestina”, a avertizat in iunie Jean-Dominique Nollet, seful unitatii de analize Europol, in cadrul unei conferinte privind Schengen.

Problema a devenit „politica”, a recunoscut un alt diplomat. Aceasta politizare a fost denuntata de ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, care a deplans faptul ca Guvernul olandez este „ostaticul politicii antieuropene a unui partid extremist”, referindu-se la Partidul pentru Libertate (PVV), miscarea de extrema dreapta a lui Geert Wilders.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor